Partidele politice din Republica Moldova reprezintă instituția cu unul din cele mai mici niveluri de încredere din partea cetățenilor. Cel mai înalt nivel de încredere față de partide a fost înregistrat in noiembrie 2009 – 29%, iar cel mai scăzut în octombrie 2016 – 7,7%.[1] Doar Parlamentul, Guvernul și Președinția ar putea concura cu partidele la capitolul lipsă de încredere. Acest fenomen nu este însă caracteristic doar Moldovei. În Franța, Grecia și Slovenia doar 6% din populație au încredere în partide.[2] Cu toate acestea, partidele reprezintă un element definitoriu al unui sistem politic democratic. Constituția Republicii Moldova consfințește principiul pluralismului politic şi pluripartidismului, stabilind in art. 41 ”Libertatea partidelor şi a altor organizații social-politice”.[3]
Cu toate că nu există o definiție general acceptată, mai mulți politologi și sociologi au oferit instrumentarul necesar pentru o analiză riguroasă a fenomenului politic. Deși partidele au existat într-o formă rudimentară încă din perioada antică, Max Weber a fost printre primii care a analizat partidele dintr-o perspectivă știintifică. Pentru Weber partidele presupuneau „relaţii de tip asociativ, o apartenenţă fondată pe o formă liberă de recrutare în vederea asigurării puterii pentru conducătorii săi în sânul unui grup instituţionalizat în scopul realizării unui ideal sau obţinerii de avantaje materiale pentru militanţii săi”.[4] Într-un mod similar, Raymond Aron defineşte partidele politice ca „grupări voluntare mai mult sau mai puţin organizate care pretind, în numele unei anumite concepţii despre interesul comun şi despre societate, asumarea, singure sau în coaliţie, a funcţiilor de guvernare”.[5] Astfel, partidele sunt percepute drept o grupare de oameni constituită pe baza liberului consimțământ, ce acționează programatic, conștient și organizat pentru a servi intereselor unor clase, grupuri sociale, comunități umane, pentru dobândirea și menținerea puterii politice, în vederea organizării și conducerii societății, conform idealurilor proclamate în platformă sau program. Totuși, adesea realitatea ne convinge că partidele au carențe serioase la toate capitolele enunțate mai sus: liber consimțământ, acțiuni programatice, promovarea interesului comun. Nici măcar accederea la putere nu este un scop definitoriu pentru toate partidele din Moldova. Unele partide sunt create pentru a stăvili creșterea altor partide sau doar pentru a fura voturi de la acestea. Fenomenul dat este cunoscut ca partide spoiler și partide clone. Din cele 45 de partide înregistrate la Ministerul Justiției,[6] o treime sunt partide inactive și doar șase sunt partide parlamentare.[7]
Numărul mare de partide nu este neapărat un fenomen nociv, dimpotrivă astfel este asigurată o reprezentare mai echitabilă a intereselor și clivajelor din societate. Problema constă mai degrabă în lipsa de calitate, durabilitate și continuitate. Aceste neajunsuri sunt rezultatul a trei factori de bază. Întrucât pragul de 2% s-a dovedit insurmontabil pentru candidații independenți, partidele politice sunt singurele vehicule de reprezentare politică la nivel național. În acest context, lipsa unei democrații interne de partid devine o mare problema. Aceasta este cauzată de procesul anevoios de învățare a practicilor democratice, substituit adesea cu asimilarea în grabă a unei viziuni liberale extreme, dar convenabile tuturor partidelor, conform căreia partidele sunt asociații private, iar orice reglementare din exterior este privită drept ingerință potențial dăunătoare liberei concurențe între partide.[8] Astfel, sistemul electoral proporțional bazat pe o singură circumscripție și liste închise oferă liderilor de partid putere de veto asupra procesului politic. În al doilea rând, gradul înalt de personificare al partidelor, slăbiciunea structurilor locale și a organizațiilor sectoriale (de tineret, femei etc.) creează o dependență dintre soarta liderului și cea a partidului. În al treilea rând, în contextul unui nivel modest de cultură politică, definită de Sidney Verba drept ”un sistem de credințe empirice, simboluri expresive și valori care definesc situația în care are loc acțiunea politică”,[9] partidele din Moldova, de altfel ca și majoritatea instituțiilor naționale, sunt foarte slabe. Toate acestea conduc spre o percepție utilitaristă în rândul elitelor politice, conform căreia partidele nu sunt decât un mijloc de realizarea a intereselor personale sau de grup, nu și un pilon de bază al sistemului democratic.
Această atitudine își găsește reflectarea inevitabil și în opiniile cetățenilor, care nu au încredere în partide și adesea sunt nevoiți să dea un vot de protest geopolitic sau identitar și nu unul de susținere a unui set de politici publice bine fundamentate atât ideologic cât și practic. Din păcate, majoritatea partidelor aleg să exploateze aceste clivaje, în loc să contribuie la sporirea calității discuției publice. După plecarea comuniștilor de la guvernare în 2009, a existat o speranță că lucrurile vor evolua pe făgașul procesului de europenizare. Europenizarea este ”un proces gradual de reorientare a direcției și formei procesului politic în măsura în care dinamica politică și economică a Uniunii Europene devine o parte a logicii organizaționale în cadrul procesului politic și de elaborare a politicilor la nivel național”.[10] Europenizarea are loc deoarece statele percep normele și valorile Europene drept soluții adecvate pentru incertitudinile lor interne.[11] Așadar, aproape o treime din cetățeni aveau în noiembrie 2009 încredere în partidele politice. La o distanță de șapte ani, acele speranțe s-au spulberat, în pofida unui proces asiduu de europenizare, inclusiv a partidelor politice.
Europenizarea partidelor politice din Moldova
Europenizarea partidelor politice este un domeniu relativ nou de cercetare, care acoperă în mare parte statele membre ale UE și, într-o măsură mai mică, țările candidate, dar aceeași metodologie propusă de Robert Ladrech[12] poate fi adaptată pentru a studia același fenomen în țări care doar aspiră la calitatea de membru UE. Ladrech oferă un cadru amplu pentru o analiză comprehensivă a procesului de europenizare a partidelor politice, sugerând cinci unități de cercetare: a) schimbările programatice reflectate în platformele electorale; b) schimbările organizaționale în structura partidelor; c) schimbarea modelului de competiție dintre partide; d) schimbările în relația partid (coaliție)-guvern; și e) relațiile cu federațiile de partid europene. Având în vedere natura și gradul relativ incipient al relațiilor Republicii Moldova cu UE, nu putem analiza într-un mod suficient de riguros europenizarea partidelor politice din perspectiva tuturor celor cinci aspecte. Putem însă evalua gradul de europenizare a partidelor din Moldova din perspectiva relațiilor cu federațiile de partid pan-europene. Spre exemplu, liberalii și comuniștii sunt membri cu drepturi depline ai grupurilor ALDE și respectiv Stânga Europeană, restul partidelor sunt fie membri asociați sau observatori, ori nu au deloc legături oficiale (figura 1). Intensitatea relațiilor cu partidele partenere aduc o serie de beneficii partidelor autohtone precum sprijin politic și lobby în cadrul structurilor UE, socializare și networking, asistență tehnică în consolidarea capacităților și, nu în ultimul rând, legitimitate electorală. Toate acestea contribuie la sporirea gradului de convergență dintre partidele locale și colegii lor europeni.
Această convergență este însoțită de europenizarea platformelor electorale. În urma unei analiza calitative a conținutului platformelor electorale, putem observa felul în care partidele devin din ce în ce mai europenizate, oferind o tot mai mare importanță aspectelor legate de UE în platformele și discursurile lor electorale (figura 1). În acest sens, PLDM poate fi considerat cel mai europenizat partid. PCRM și PSRM dau și ele dovadă de europenizare, chiar dacă atitudinea lor față de UE este una negativă. Ne-am obișnuit deja că acuzațiile de periclitare a cursului de integrare europeană au devenit o armă în competiția politică. De fapt, ultimele trei campanii parlamentare au fost transformate de către coaliția de guvernare într-un referendum cu privire la integrarea Moldovei în UE.[13] Mai nou, Președintele Dodon a promovat ideea unui referendum de revizuire a Acordului de Asociere dintre Moldova și UE. Evident, aceste procese sunt atât rezultatul europenizării agendei publice, cât și o strategie a partidelor pentru a distrage atenția alegătorilor de la alte probleme complexe ale societății precum corupția, lipsa locurilor de muncă, salarii și pensii sub limita coșului minim de consum. Cu toate acestea, faptul că discursul pro sau anti-UE a devenit atât de omniprezent este un indiciu al europenizării indirecte, cum a fost și în cazul țărilor noi aderate din Europa Centrală și de Est.
Totuși, în pofida unui proces intens de europenizare, atât prin intermediul afilierii la familiile de partide europene cât și prin europenizarea platformelor electorale și a discursului public, în mod paradoxal, Moldova a înregistrat, în același timp, un regres la capitolul bună guvernare. Nivelul democrației în Moldova estimat de Freedom House prin intermediul a șapte indicatori relevă un trend negativ (figura 2). După 2012 regresul devine evident dacă analizăm indicele de percepție a corupției estimat de Transparency International (figura 3).
Figura 1. Europenizarea partidelor politice parlamentare.
| Partidul/ Anul fondãrii | Poziția în spectrul ideologic, geopolitic | Afilierea europeanã | Europenizarea Platformelor Electorale[14] 2010 ––– 2014 |
|
| Partidul Liberal PL – 1993 | Dreapta Conservatorism Liberalism Pro-europenism | Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE),2010 – Membru | 4.409 | 3.553 |
| Partidul Liberal- Democrat PLDM – 2008 | Centru-dreapta Liberal Conservatorism Pro-europenism | Partidul Popular European (PPE),2011 – Observator | 7.018 | 13.402 |
| Partidul Democrat PDM – 1997 | Centru-stânga Democrația socială Pro-europenism | Partidul Socialiștilor Europeni (PES),2010 – Observator 2015 – Membru asociat | 2.381 | 5.199 |
| Partidul Comuniștilor PCRM – 1994 | Stânga Marxism-Leninism Socialism democratic Euroscepticism | Partidul Stângii Europene (EL),2007-Membru | 0 | -1.364 |
| Partidul Socialiștilor PSRM – 1997 | Stânga Socialism democratic Anti-europenism | – | – | -4.091 |
Notă: Europenizarea platformelor electorale este cuantificată prin intermediul a doi indicatori (108-UE pozitiv; 110-UE negativ) din baza de date Manifesto Project elaborat de Centrul de Științe Sociale din Berlin.
Figura 2. Raportul Nations in Transit; Nivelul Democrației în Moldova (Freedom House, 2016)[15]
| 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | |
| Guvernarea democratică națională | 5.75 | 5.75 | 5.75 | 6.00 | 5.75 | 5.75 | 5.50 | 5.50 | 5.50 | 5.75 |
| Procesul electoral | 3.75 | 3.75 | 4.00 | 4.25 | 4.00 | 4.00 | 4.00 | 4.00 | 4.00 | 4.00 |
| Societate civilă | 3.75 | 3.75 | 3.75 | 3.50 | 3.25 | 3.25 | 3.25 | 3.25 | 3.25 | 3.25 |
| Mass-media independente | 5.25 | 5.50 | 5.75 | 5.75 | 5.50 | 5.00 | 5.00 | 5.00 | 5.00 | 5.00 |
| Guvernarea democratică locală | 5.75 | 5.75 | 5.75 | 5.75 | 5.75 | 5.75 | 5.75 | 5.75 | 5.75 | 5.50 |
| Independența judiciară | 4.50 | 4.50 | 4.50 | 4.75 | 4.50 | 4.50 | 4.50 | 4.75 | 4.75 | 4.75 |
| Corupţie | 6.00 | 6.00 | 6.00 | 6.00 | 6.00 | 6.00 | 5.75 | 5.75 | 5.75 | 6.00 |
| Scor Democrație | 4.96 | 5.00 | 5.07 | 5.14 | 4.96 | 4.89 | 4.82 | 4.86 | 4.86 | 4.89 |
Notă: Rating-urile reflectă un consens dintre Freedom House și consilierii academici. Rating-urile se bazează pe o scară de la 1 la 7, cu 1 reprezentând cel mai înalt nivel de progres democratic și 7 cel mai scăzut. Scorul Democrației este o medie a rating-urilor pentru categoriile evaluate într-un anumit an.
Figura 3. Moldova – Corruption Perception Index 2005-2015. (Transparency International, 2015)[16]
Notă: Indicele de Percepție a Corupției în Moldova, 100 = lipsa corupției. Transparency International furnizează date pentru Moldova din 2001. Valoarea medie pentru Moldova în această perioadă a fost de 29,8 puncte, cu un minim de 21 de puncte în 2002 și un maxim de 36 de puncte în 2012.
Concluzie
În pofida unui nivel sporit de europenizare a partidelor politice, evaluat prin intermediul analizei calitative a platformelor electorale și a analizei comparative a relațiilor cu partidele europene, observăm nu doar lipsa unui progres în domeniul bunei guvernări, dar și un vădit regres în ultimii ani. Acest paradox poate fi explicat prin prisma instabilității cronice a coalițiilor de guvernare, corupției endemice la nivel înalt, dar și factorului geopoltic. Totuși, autorul consideră că lipsa interiorizării valorilor UE de către partidele politice și membrii acestora este principala cauză a eșecului. Politicienii, ghidați de o logică utilitaristă, par să utilizeze în mod strategic discursul europenizării drept un dispozitiv de legitimare. În lipsa unei socializări politice autentice, care ar conduce la adoptarea valorilor europene, se creează o fațadă falsă. Astfel, partidele politice din Moldova reprezintă un caz de europenizare în stil Potemkin.
Note:
[1] IPP.10/2016. http://ipp.md/public/files/Barometru/BOP_10.2016.pdf
[2] Eurobarometru. 11/2016. https://ec.europa.eu/COMMFrontOffice/publicopinion/index.cfm/Chart/getChart/themeKy/18/groupKy/85
[3] Constituția Republicii Moldova. 1994. http://www.presedinte.md/titlul2#2
[4] Max Weber – “The theory of Social and Economic Organization” (New York, The Free Press, 1974), p. 407
[5] Raymond Aron – “Democratie et totalitarisme” (Paris, Gallimard, 1965), P.117
[6] Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. http://www.justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=212&id=780
[7] Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”. http://www.e-democracy.md/parties/
[8] Norris, Pippa, Building political parties: Reforming legal regulations and internal rules (Stockholm: IDEA, 2004).
[9] Sidney Verba, Comparative Political Culture, in: Political Culture and Political Development, Princeton University Press, Princeton, New York, 1969, p. 512.
[10] Ladrech, Robert, Europeanization of domestic politics and institutions: The case of France. Journal of Common Market Studies, 32, 1, p. 69.
[11] Schimmelfennig, Frank. Europeanization beyond Europe. Living Reviews in European Governance, 4:3. p. 9
[12] Ladrech, Robert. Europeanization and political parties. Living Reviews in European Governance, 4:1. p. 69
[13] Botan, I., 2014. Alegeri geopolitice – scopul scuză mijloacele?” ADEPT. http://www.e-democracy.md/monitoring/politics/comments/alegeri-geopolitice-2014/.
[14] Project manifesto. https://visuals.manifesto-project.wzb.eu/mpdb-shiny/cmp_dashboard_dataset/
[15] Freedom House, 2016. Nations in Transit Report. https://freedomhouse.org/report/nationstransit/2016/moldova.
[16] Transparency International, 2015. Corruption Index reflects Moldova’s disappointing response to corruption. http://www.transparency.org/news/pressrelease/corruption_index_reflects_moldovas_disappointing_response_to_corruption.
Bibliografie:
Aron, Raymond. “Democratie et totalitarisme”. Paris, Gallimard, 1965, p.117
Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”. http://www.e-democracy.md/parties/
Baromentrul Opiniei Publice. Institutul de Politic Publice.10/2016. http://ipp.md/public/files/Barometru/BOP_10.2016.pdf
Botan, I., 2014. Alegeri geopolitice – scopul scuză mijloacele?” ADEPT. http://www.e-democracy.md/monitoring/politics/comments/alegeri-geopolitice-2014/.
Constituția Republicii Moldova. 1994. Accesat (23/02/17) http://www.presedinte.md/titlul2#2
Eurobarometrul. Comisia Europeană. 11/2016. Accesat (23/02/17) https://ec.europa.eu/COMMFrontOffice/publicopinion/index.cfm/Chart/getChart/themeKy/18/groupKy/85
Freedom House, 2016. Nations in Transit Report. Accesat (21/02/17) https://freedomhouse.org/report/nationstransit/2016/moldova.
Ladrech, Robert, Europeanization of domestic politics and institutions: The case of France. Journal of Common Market Studies, 32, 1, p. 69
Ladrech, Robert. Europeanization and political parties. Living Reviews in European Governance, 4:1. p. 69.
Lista partidelor politice. Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. Accesat (23/02/17) http://www.justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=212&id=780
Norris, Pippa, Building political parties: Reforming legal regulations and internal rules (Stockholm: IDEA, 2004).
Project manifesto. Accesat (23/02/17) https://visuals.manifesto-project.wzb.eu/mpdb-shiny/cmp_dashboard_dataset/
Schimmelfennig, Frank. Europeanization beyond Europe. Living Reviews in European Governance, 4:3. p. 9
Transparency International, 2015. Corruption Index reflects Moldova’s disappointing response to corruption. Accesat (23/02/17) http://www.transparency.org/news/pressrelease/corruption_index_reflects_moldovas_disappointing_response_to_corruption.
Verba, Sidney. “Comparative Political Culture, in: Political Culture and Political”. Development, Princeton University Press, Princeton, New York, 1969, p. 512.
Weber, Max. “The theory of Social and Economic Organization”. New York, The Free Press, 1974, p. 407
Sursă imagine: telegrafonline.ro
Acest articol face parte dintr-un proiect de dosare tematice, realizat în baza unui parteneriat dintre https://platzforma.md și Fundația Friedrich Ebert – Moldova. Articolele publicate în cadrul acestui proiect nu exprimă neapărat punctul de vedere al partenerilor.
