[label shape=”” type=””] Mariana Colun [/label]
O lacună rămasă în legislație este folosită de oamenii legii drept bâtă împotriva persoanelor incomode, dar și ca instrument de presiune asupra bănuiților. Este vorba despre faptul că și articolul 287 din Codul Penal şi articolul 354 din Codul Contravenţional prevăd pedepse pentru huliganism, iar cazurile când se aplică unul sau altul nu sunt clar stabilite. Cazul actorului Sergiu Voloc, condamnat recent, a readus problema în atenția opiniei publice.
Alineatul 1 din articolul 287 al Codului Penal defineşte huliganismul drept „acţiunile intenţionate care încalcă grosolan ordinea publică, însoţite de aplicarea violenţei asupra persoanelor sau de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe, de opunerea de rezistenţă violentă reprezentanţilor autorităţilor sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum şi acţiunile care, prin conţinutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită”.
Codul Contravenţional interpretează, prin articolul 354, huliganismul drept un comportament ce constă în„acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acţiuni similare ce încalcă normele morale, tulbură ordinea publică şi liniştea persoanei fizice”.
La începutulul lunii trecute, Procuratura Anticorupţie raporta că doi poliţişti din Soroca sunt cercetaţi penal pentru estorcare de mită. Potrivit procurorilor, în februarie 2015, polițiștii au cerut de la doi tineri 6.000 de lei ca să închidă un dosar penal intentat pentru huliganism şi recalificarea acţiunii acestora în contravenţie. Mai mulți avocaţi bat alarma – nu este singurul caz de acest fel.
Se pare că articolul buclucaş este folosit de către Procuratura sectorului Râşcani al Capitalei drept un instrument pentru a pune la respect oamenii care şi-au permis să critice fărădelegile şi corupţia în organele de drept. Portalul Anticorupție vă propune să vedeți o listă de astfel de dosare.
Cazul actorului Sergiu Voloc
Cunoscutul actor Sergiu Voloc şi-a expus părerea critică în legătură cu activitatea organelor de drept nu o singură dată. La începutul lunii martie 2014, a avut tupeul să tragă cu pumnii în câteva uși din incinta Curții Supreme de Justiţie (CSJ), protestând astfel împotriva unei decizii, pe care o considera ilegală. Procuratura sectorului Râşcani i-a intentat dosar penal în baza art.287 al.1, iar la 1 iulie 2015 actorul a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendarea pedepsei pe un termen de probă de patru ani. Aceasta înseamnă că Sergiu Voloc poate fi oricând încătuşat pentru orice acţiune minoră, comisă şi din neatenţie.
„O pedeapsă mai blândă nu poate fi aplicată infractorului, deoarece ar genera dispreţ din partea lui şi nu ar conduce la corectarea acestuia”, a motivat judecătoarea Ludmila Holeviţkaia care a dictat sentinţa de condamnare în cazul actorului.
Condamnarea actorului a provocat nemulţumirea multora. În susținerea acestuia a fost format un grup on-line, activiştii civici se pregătesc de proteste, iar organizaţia Amnesty International Moldova a emis o declarație în care afirmă că condamnarea lui Sergiu Voloc este „o ruşine a Justiţiei moldoveneşti”.
Avocata Violeta Gaşiţoi, care l-a apărat pe Voloc în judecată, susţine că instanţa în acest caz a fost părtinitoare, iar sentinţa de condamnare a fost una ilegală. „Deşi acţiunile lui Sergiu Voloc puteau fi calificate în baza articolului 354 din Codul Contravenţional, nu am cerut acest lucru, deoarece procurorul nu a adus probe concludente că Sergiu ar fi comis o infracţiune. Am socilitat achitarea lui Voloc. Tot probatoriul prezentat de către procurorul Ion Brânză sunt declaraţiile angajaţilor (CSJ) şi procesul-verbal întocmit de Poliţie. Am solicitat să vizionăm înregistrarea video, să fie făcută expertiza uşilor pe care le-ar fi deteriorat Voloc, dar instanţa a respins toate aceste demersuri ale apărării, acceptând doar probele acuzării. Nu s-a luat în calcul nici faptul că Sergiu Voloc a fost provocat şi se afla în stare de afect. El a venit la audienţă la ora 13.00. Deşi era zi de lucru , mai multe birouri erau închise, iar într-un birou, la o masă mare, cu băuturi spirtoase, angajaţii CSM sărbătoreau ziua de 8 martie, cu toate că era zi de lucru. Voloc a fost bruscat, dat afară, numit „narcoman”, „alcoolic”, „lepădătură” şi cu alte cuvinte înjositoare. Era şi normal să urmeze o reacţie de acest fel”, ne-a spus avocata.
Cazul protestatarului Anatol Mătăsaru
Un alt caz în care a fost intentat dosar penal pe același articol 287 este cel al lui Anatol Mătăsaru, devenit cunoscut pentru protestele sale inedite contra corupţiei în organele de drept. De la primul său protest, în decembrie 2007, când a instalat pe automobilul său lozinca „Nu mai daţi mită poliţiei rutiere!”, între Mătăsaru şi organele de drept a pornit un ping-pong. În aprilie 2009, a fost reţinut de Poliţie şi torturat. Apoi a fost condamnat penal pentru participare activă la protestele violente din 7 aprilie 2009 şi obligat să plătească o amendă de 10.000 de lei. În schimb, torţionarii săi din timpul acelor evenimente aşa şi nu au mai fost traşi la răspunde – unii au fost scoşi de sub urmărire penală, iar dosarul, în care au rămas doar doi suspecţi, după cinci ani de procese, a ajuns în final în instanţa de fond la rejudecare.
În schimb, Procuratura sectorului Râşcani pare să nu-l piardă din ochi pe Anatol Mătăsaru şi se autosiseszează aproape la fiecare mişcare a acestuia, intentându-i câte un dosar penal pentru huliganism. În martie 2015, acesta a fost condamnat de către Judecătoria sectorului Râşcani la trei ani cu suspendare, în baza articolului 287, pentru renumitul protest din faţa Procuraturii Generale, când a adus o machetă de doi metri a unui falos pe care era imprimată fața democratului Marian Lupu. Procurorul Nicu Şendrea a solicitat în instanţă ca Mătăsaru să fie condamnat la doi ani cu executare.
Același procuror i-a mai intentat lui Anatol Mătăsaru alte două dosare penale în baza articolului 287, Cod Penal. „În primul caz am solicitat unui magistrat din sectorul Râşcani să-mi dea dispozitivul unei decizii. Am întârziat cinci minute la proces, iar acesta a adoptat o decizie în lipsa mea şi a refuzat să mi–o dea. În al doilea caz, fiind martor întâmplător, am filmat nişte procurori din secotrul Râşcani care efectuau o razie în piaţa „Calea Basarabiei”. Comercianţii de acolo chiar se adunaseră la un protest împotriva acţiunilor Fiscului şi al procurorilor. Recunosc că poate am comis nişte încălcări, dar care trebuiau calificate prin prisma Codului Contravenţional. În 2013, am fost bătut de un jurist boxer în curtea casei mele, în prezenţa mai multor persoane, inclusiv copii. Am fost internat două săptămâni în spital. Iată că acest caz a fost interpretat drept contravenţie, iar agresorul a plătit o amendă de 500 de lei”, a declarat activistul.
Cazul avocatului Vitalie Ţaulean
Nu a scăpat de exigenţa procurorilor din sectorul Râşcani nici avocatul Vitalie Ţaulean, căruia la fel i-a fost intentat un dosar penal pentru huliganism. Incidentul a avut loc pe 17 octombrie 2014, când Vitalie Ţaulean s-a prezentat la Procuratura Generală, împreună cu doi clienţi de-ai săi.
Într-un comunicat de presă, Procuratura anunţă că avocatul este cercetat pentru huliganism după ce ar fi încălcat ordinea publică, intrând în sediu fără a prezenta permisul. Potrivit procuraturii, Ţaulean l-ar fi îmbrâncit pe poliţistul de la pază şi l-ar fi insultat pe procurorul care urma să-i audieze pe cei doi clienţi ai săi.
Versiunea avocatului este cu totul alta. Ţaulean spune că ar fi prezentat permisul chiar la intrarea în Procuratură şi că el ar fi fost cel bruscat de către procuror şi forţat să părăsească sediul instituţiei. Într-o conferinţă de presă, apărătorul afirma că acest dosar nu este altceva decât o răzbunare din partea funcţionarilor pe care i-a acuzat public, de mai multe ori, de ilegalităţi.
Cazul activistului Iurie Drăniceru
Cu aceleaşi instrumente, intentarea dosarelor penale în baza articolului 287, Procuratura sectorului Râşcani încearcă să-l pună la respect pe un alt activist civic – Iurie Drăniceru, implicat în protestele din Scuarul Europei în decembrie 2012, când a fost oprită construcția pizzeriei Sbarro. Șantierul ilegal apăruse peste noapte, în plin centru istoric al orașului, fără a avea autorizație de construcție și fără să dețină aprobarea din partea Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii. În cele din urmă, construcţia a fost oprită.
Drăniceru s-a remarcat şi în protestele împotriva construcției unor mansarde pe bulevardul Grigore Vieru. În acel caz, o firmă a falsificat semnăturile locuitorilor blocului și a obținut autorizația de la Primărie. Iurie Drăniceru ar fi fost bătut cu bestialitate de către doi angajaţi ai firmei de construcţie, în timp ce doi poliţişti îl ţineau ca să nu poată riposta. Mai apoi, Procuratura sectorului Râşcani l-a transformat pe Drăniceru din victimă în inculpat, intentendu-i dosar penal pentru huliganism. Ca şi în cazul lui Mătăsaru, procurorul a cerut ca Drăniceru să fie cercetat penal în stare de arest, motivând că acesta ar putea să se eschiveze de la răspundere penală şi să plece în Transnistria, iar Judecătoria Râşcani a dat curs demersului procurorului şi a eliberat mandat de arestare pe numele lui Drăniceru. Activistul a fost eliberat de către Curtea de Apel.
Cazul procurorului Dan Coptileţ
Totuși, în multe cazuri, articolul din Codul Penal nu este valabil pentru procurorii care comit infracțiuni. Dan Coptileţ, fiul Valentinei Coptileţ, membru al Comisiei de atestare a judecătorilor, este în prezent procuror în raionul Ialoveni. Acum doi ani, pe când ocupa funcția de procuror în sectorul Centru al municipiului Chişinău, împreună cu fratele său Valeriu şi încă patru amici de-ai lor, au fost implicaţi într-o bătaie ca în filme pe strada Orheiului din Chişinău. Incidentul ar fi avut loc după ce doi prieteni de-ai procurorului au fost somați de către proprietarul unui magazin că au parcat neregulamentar şi au blocat intrarea în magazin.
A urmat un schimb de replici, care au trecut într-o altercaţie. Cei doi l-au sunat pe procurorul Coptileţ, care a venit „în ajutor”. Potrivit documentelor de care dispunem, procurorul s-a evidenţiat prin violenţă, dând frâu liber pumnilor. În cele din urmă, directorul magazinului, feciorul acestuia, dar şi încă doi angajaţi s-au ales cu diferite traume și comoţii cerebrale. Poliţia a intentat un dosar penal pentru huliganism, care a fost preluat de Procuratură. La 6 decembrie 2013, procurorul din Procuratura municipiului Chişinău, Dumitru Stoicev, emite o ordonanţă prin care decide clasarea dosarului penal şi scoaterea de sub urmărirea penală a lui Dan Coptileţ şi a complicilor săi pe motiv că fapta „întruneşte elemententele constitutive prevăzute de articolul 354 Cod Contravenţional, huliganismul nu prea grav”. Cei şase agresori nu au fost însă traşi nici la răspundere contravenţională, deoarece expirase termenul de prescripţie de trei luni.
Ce spun procurorii
Igor Popa, procurorul-șef al sectorul Râşcani, unde au fost intentate cele mai multe dosare penale în baza articolului 287 persoanelor care și-au manifestat activismul civic, ne-a declarat că în cazuri ca ale lui Sergiu Voloc există niște hotărâri ale procurorilor și ale instanțelor de judecată, în care se constată anumite fapte și se acționează în concordanță cu prevederile legislației în vigoare.
„La fiecare din aceste persoane s-a acționat în modul prevăzut de lege. Conform tuturor normelor, probele sunt apreciate reieșind din intima convingere a persoanelor și bazate pe materialele cauzei. Pentru fiecare cauză sunt gata să răspund, sunt gata să afirm cu certitudine că în niciun caz nu a fost o abordare arbitrară, nu a fost o judecată de valoare proprie”, susține Igor Popa.
Mai mult decât atât, procurorul respinge acuzațiile precum că Procuratura sectorului Râșcani ar încerca să se răzbune pe oamenii incomozi. „Toate aceste cazuri răsunătoare au fost instrumentate de Procuratura Râșcani pentru că noi avem verticalitate și niciodată nu ne-a fost frică, nici mie personal și nici colegilor, să spunem lucrurilor pe nume. Dacă o persoană este infractor, indiferent de statutul său – jurnalist, activist sau avocat, dacă a comis acțiuni care se încadrează în norma penală, urmează să fie pedepsită. În plus, hotarul administrativ al sectorului Râșcani este până la strada Columna, respectiv toate încălcările iscate în timpul protestelor din fața sediilor instituțiilor de stat situate în sectorul Râșcani – Procuratura Generală, CSJ, Banca Națională – sunt instrumentate de Procuratura Râșcani. Nu este vorba de nicio răfuială”, a conchis Igor Popa, procuror-șef al sectorului Râșcani al Capitalei.
Ce spun avocații
Avocatul Victor Panţâru a declarat portalului Anticorupție că normele ce ţin de calificarea infracţiunii de huliganism sunt interpretate selectiv atât de procurori, cât şi de judecători. „Cazuri ca ale lui Coptileţ sau Voloc sunt multe. Nu există o interpretare clară a noţiunii de cinism deosebit, aceasta rămânând la libera interpretare a procurorilor şi ofiţerilor de urmărie penală. De cele mai multe ori, acelaşi ofiţer de urmărire penală sau procuror aplică selectiv articolele 287 CP şi 354 CC , în dependenţă de statutul social sau grosimea buzunarului persoanei bănuite. De cele mai multe ori, cetăţenii simpli sunt judecaţi penal pentru huliganism, în timp ce persoane care deţin funcţii sau plătesc mită sunt condamanate contravenţional sau deloc, fiind invocat termenul de prescripţie”, a comentat Victor Panțâru.
Avocatul susține că, adesea, se întâmplă ca cetăţenii simpli, care nu cunosc legislaţia, să fie ameninţaţi cu intentarea dosarelor penale pentru acţiuni neînsemnate de huliganism, iar aceştia, de frica să nu ajungă la închisoare, plătesc mită pentru ca acţiunile lor să fie cercetate prin prisima Codului Contravenţional. „La modul teoretic, pare că există o limită dintre Codul Penal şi cel Contravenţional privind infracţiunea de huliganism şi contravenţia de huliganism nu prea grav. La modul practic, această delimitare nu există, iar cei abilitaţi cu urmărirea penală interpretează aceste cazuri cum vor. Acest lucru se întâmplă în condiţiile când nu avem o justiţe independentă, iar de cele mai multe ori judecătorii se conduc de interpretarea dată de către poliţişti sau procurori”, a mai spus apărătorul.
articolul a fost preluat de pe pagina Centrului de Investigații Jurnalistice.
