Chișinău, 19 mai 2026
Inițiativa Moldova pentru Palestina a marcat, în perioada 15-17 mai, Ziua Nakba, printr-o serie de activități publice dedicate comemorării celor 78 de ani de la catastrofa palestiniană din 1948. Evenimentul a avut drept scop sensibilizarea publicului din Republica Moldova cu privire la istoria Palestinei, la suferința continuă a poporului palestinian și la formele concrete prin care oamenii își pot exprima solidaritatea.
Ziua Nakba, care în limba arabă înseamnă „catastrofă”, marchează una dintre cele mai dureroase pagini din istoria poporului palestinian. În anul 1948, în contextul sfârșitului mandatului britanic asupra Palestinei, al planului ONU de împărțire a teritoriului și al formării statului Israel, sute de mii de palestinieni au fost alungați sau forțați să își părăsească locuințele, satele și orașele. Expulzările, atacurile, masacrele și climatul de frică au dus la depopularea sau distrugerea a peste 500 de sate palestiniene, iar familii întregi au devenit refugiate, fără a li se permite să revină la casele lor.
Pentru palestinieni, Nakba nu este doar un eveniment istoric din 1948, ci o realitate continuă. Ea se transmite din generație în generație prin amintiri, chei păstrate, fotografii de familie, povești despre case pierdute și prin speranța întoarcerii. Nakba continuă să fie trăită și astăzi prin ocupație, colonizare, confiscarea pământurilor, demolarea locuințelor, strămutarea forțată și negarea dreptului refugiaților palestinieni de a reveni pe pământul lor.
La 14 mai la spațiul organizației Femei pentru Femei au avut loc o serie de activități.
Întîi, un atelier de confecționare a insignelor, unde participantele și participanții au realizat insigne pentru persoanele participante la marș.
Simultan a avut loc atelierul de scriere a pancardelor pentru Marșul de Solidaritate din data de 17 mai. S-au regăsit mesaje precum: ”Solidaritate fără hotare”, ”Din Ucraina până în Palestina – Ocupația e Crima!” , ”Statul tace oamenii mor.”.
Seara, în aceeași zi, la spațiul Femei pentru Femei s-a încheiat cu un recital de texte și poezii palestiniene, recitate de către persoane membre a mișcării Moldova pentru Palestina, precum și susținătoare și susținători ai mișcării.
Ziua de 15 mai a fost comemorată prin proiecția filmului Palestina 36 de Annemarie Jacir, proiectată în cadrul festivalului de film Cinemai, la Cineplex Loteanu – prima proiecție a unui film palestinian pe ecranul mare, într-o sală plină de susținători. Filmul ne-a transpus cu 12 ani înainte de Nakba, în inima revoltei arabe palestiniene de sub ocupația britanică. Împreună cu jurnalista Olga Vîrlan și curatoarea filmului Diana Munteanu, am discutat despre semnificația filmului în contextul actual al 78 de ani de ocupație și rezistență și 3 ani de Genocid, și în special importanța artei și memoriei scrise în lupta de rezistență palestiniană.
În cadrul seriei de evenimente, la Centrul Comunitar 151 a fost organizată, pe 16 mai, o expoziție de fotografii rare de arhivă, care a prezentat cronologic principalele etape ale istoriei Palestinei, de la începutul ocupației și colonizării britanice, până la anul 1967, când, în urma Războiului de Șase Zile, Israelul a ocupat alte teritorii palestiniene și arabe, inclusiv Cisiordania, Ierusalimul de Est, Fâșia Gaza, Peninsula Sinai și Înălțimile Golan.
Expoziția a inclus imagini care surprind unele dintre cele mai dramatice momente ale Nakba: familii palestiniene forțate să plece în necunoscut, femei desculțe cu copii mici în brațe, oameni purtând pe cap mici boccele cu puținele lucruri pe care au reușit să le ia în grabă. Fotografiile au vorbit despre pierdere, dezrădăcinare și supraviețuire, dar și despre demnitatea unui popor care, în ciuda exilului, nu și-a uitat niciodată pământul.
„Ceea ce vedeți în aceste fotografii mi-a povestit de nenumărate ori bunica mea. În 1948, când avea doar 4 sau 5 ani, a fost nevoită să își părăsească locuința împreună cu părinții și frățiorul ei mai mic. Au plecat în necunoscut, fără să știe unde vor ajunge. Din povestirile bunicii, părinții ei nu au avut posibilitatea să ia aproape nimic cu ei. Singurul lucru pe care l-au luat a fost cheia casei. Casa pe care nici ei, nici copiii lor, nici nepoții și strănepoții lor nu au mai avut voie să o vadă”, a povestit Nur, ghida expoziției, moldoveancă cu rădăcini palestiniene.
Ea a adăugat că, pentru bunica sa, Palestina nu a fost niciodată doar o amintire îndepărtată, ci centrul unei vieți trăite în exil: „Nu a existat nicio zi în care bunica să nu își amintească de Palestina și de casa ei natală. Cu numele Palestinei se trezea și cu el adormea.”
O atenție deosebită a atras o fotografie în care erau surprinși bărbați palestinieni aflați în spatele sârmei ghimpate. La prima vedere, imaginea le-a amintit unor participanți de lagărele de concentrare din timpul Holocaustului. În realitate, fotografia arăta bărbați palestinieni reținuți, despărțiți de familiile lor și privați de libertate din cauza apartenenței lor naționale și a legăturii cu pământul natal.
Mulți dintre cei prezenți au remarcat similitudinea dureroasă dintre evenimentele de acum aproape opt decenii și ceea ce se întâmplă astăzi în Palestina, inclusiv în Gaza. Participanții au condamnat genocidul desfășurat de statul Israel în Gaza și în întreaga Palestină, subliniind că palestinienilor le sunt luate casele, sunt alungați de pe
Unul dintre cele mai importante segmente ale zilei de 16 mai a fost sesiunea dedicată mișcării BDS, acronim pentru Boicot, Dezinvestire și Sancțiuni. În cadrul acesteia, participanților li s-a explicat că boicotul este o formă de solidaritate practică și nonviolentă cu poporul palestinian, prin care oamenii pot alege să nu cumpere produse și servicii ale companiilor care sprijină armata israeliană, beneficiază de ocupație sau contribuie, direct ori indirect, la menținerea sistemului de opresiune împotriva palestinienilor.
O atenție specială a fost acordată produselor și serviciilor populare în Republica Moldova, precum McDonald’s, Wizz Air și alte companii menționate în campaniile de boicot. Organizatorii au subliniat că BDS nu este doar un gest simbolic, ci o formă de responsabilitate civică, prin care fiecare persoană poate refuza să susțină economic complicitatea la nedreptate.
Clubul de carte pentru Palestina a organizat la Centrul Comunitar 151, un atelier de tatreez, broderie tradițională palestiniană, în cadrul căruia participanții au confecționat semne de carte inspirate din ornamentul kufiei. Kufia, acoperământul tradițional palestinian, a devenit un simbol al identității, rezistenței și solidarității cu Palestina. Ornamentele sale poartă o semnificație profundă: frunzele de măslin simbolizează legătura palestinienilor cu pământul, rădăcinile, pacea și continuitatea, iar motivul plasei de pescuit amintește de relația istorică a palestinienilor cu marea, cu munca, libertatea și viața comunităților de coastă. Prin acest atelier, participanții au descoperit tatreez-ul nu doar ca artă populară, ci ca formă de păstrare a memoriei, culturii și identității palestiniene.
Inițiativa Driadele și 1001 collective a organizat pe 15 mai, o petrecere de colectare de fonduri la Bar Pro Sănătate, spațiu gestionat de către o familie de palestinieni și un loc emblematic pentru scena de muzică electronică locală. În line up au fost Djx care au contribuit la a face vizibilă cauza palestiniană în Moldova: Radio Lina, Lerica, Viq vortex și rusanda alexandru. De asemenea, aceleași inițiative au organizat pe 16 mai, un eveniment de Boycott Eurovision Kvartirnik la Casa Zemstvei, pentru a denunța dublele standarde a organizatorilor în privința dreptului umanitar internațional și faptul că au hotărât să normalizeze violența, ocupația și apartheidul impuse de regimul din Israel în Palestina, prin platforme internaționale de divertisment cum este Eurovision.
În cadrul evenimentelor am colectat 3300 de lei, bani care vor acoperi cheltuieli de organizare a evenimentelor pro palestiniene de către mișcarea Moldova pentru Palestina.
Pe 17 mai 2026, peste 100 de persoane au participat la Marșul de Solidaritate cu Palestina organizat de inițiativa Moldova pentru Palestina, în contextul comemorării a 78 de ani de la Nakba („Catastrofa”) moment care marchează expulzarea și strămutarea în masă a palestinienilor începută în 1948.
Marșul a început la ora 18:00 în fața Parlamentului Republicii Moldova și a continuat prin centrul capitalei, cu opriri la Ambasada SUA și Ministerul Afacerilor Externe. În cadrul manifestației au fost citite intervenții și apeluri publice privind situația umanitară și juridică din Palestina, obligațiile Republicii Moldova conform dreptului internațional și necesitatea unei poziționări ferme împotriva genocidului, crimelor de război și extinderii pedepsei cu moartea în Israel.
Organizatorii au reiterat faptul că, potrivit organizațiilor internaționale și convențiilor ONU, există dovezi privind încălcări grave ale dreptului internațional în Gaza, inclusiv strămutări forțate, distrugerea infrastructurii civile, blocarea accesului la ajutor umanitar și riscuri de execuții discriminatorii asupra palestinienilor.
Totodată, în cadrul intervențiilor s-a criticat continuarea relațiilor diplomatice și comerciale dintre Republica Moldova și statul Israel, inclusiv deschiderea ambasadei Israelului la Chișinău și aprofundarea cooperării bilaterale, în contextul actualei crize umanitare.
Marșul fusese inițial planificat pentru data de 15 mai, însă a fost transferat pentru 17 mai din cauza restricțiilor de circulație și a evenimentelor oficiale desfășurate în centrul orașului.
În același timp, organizatorii semnalează faptul că, cu aproximativ două ore înainte de începerea marșului, echipa organizatorică a fost contactată telefonic de către persoana responsabilă de întrunirile publice din cadrul Primăriei municipiului Chișinău și informată că manifestația nu poate avea loc din cauza unei dispoziții aflate „în vigoare”. Potrivit organizatorilor, această dispoziție nu fusese publicată pe pagina oficială a Primăriei sau pe alte canale oficiale de comunicare, fapt pe care îl consideră un impediment și o tentativă de limitare a dreptului la întrunire pașnică.
De asemenea, în timpul marșului, doi participanți au fost agresați verbal și fizic de către un bărbat aflat în apropierea manifestației. Deși poliția era prezentă la fața locului, organizatorii declară că nu au observat documentarea sau intervenția corespunzătoare în raport cu acest caz de violență împotriva participanților la un marș pașnic.
Inițiativa Moldova pentru Palestina mulțumește tuturor persoanelor care au participat, au susținut și au contribuit la desfășurarea evenimentelor din aceste zile și reafirmă importanța solidarității internaționale și a apărării drepturilor omului.
Memoria Nakba este esențială pentru înțelegerea prezentului iar solidaritatea cu Palestina înseamnă apărarea dreptului la viață, libertate, demnitate, întoarcere și autodeterminare.
Moldova pentru Palestina. Viața palestinienilor contează.
Contact pentru presă:
Moldova pentru Palestina
moldovaforpalestine@proton.me
