Rezumat
Mass-media are un rol important în formarea / orientarea opiniei publice privind implicarea femeilor în procesele migraţionale. În ce măsură continuă să persiste în presă clişee, stereotipuri, prejudecăţi, stigmatizări la adresa femeilor emigrate, cum afectează acestea familiile de migranţi? Ignorarea rolului important pe care-l are femeia migrantă în procesul migraţional, denaturarea situaţiei reale – sunt aspecte care afectează nu doar femeile migrante originare din Republica Moldova, România sau Ucraina, ci se referă în general la femeile aflate în migraţie. Aspecte privind imaginea femeii migrante în mass-media din Republica Moldova şi Italia au fost analizate în cadrul a două seminare tematice desfăşurate în martie 2017 în oraşele Rho (Milano) şi Padova, din Italia, precum şi în cadrul consultărilor publice desfăşurate în luna mai 2017 în oraşele Cahul şi Soroca din Republica Moldova, la care au participat femei migrante (lideri reprezentativi ai comunităţilor cetăţenilor moldoveni, jurnalişti, părinţi migranţi împreună cu copiii lor, studenţi, medici, antreprenori, autori migranţi), reprezentanţi ai instituţiilor politice (centrale şi locale), experţi în domeniu, din Republica Moldova şi Italia.
Studiul de cercetare a fost realizat în contextul proiectului „În prim plan FEMEIA”, desfăşurat în cadrul programului de granturi Diaspora Engagement Hub, implementat de Biroul Relații cu Diaspora al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrație, Misiunea în Moldova, în cadrul proiectului “Consolidarea Cadrului Instituţional al Republicii Moldova în domeniul Migraţiei şi Dezvoltării”, finanţat de Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare (SDC).
Cuvinte-cheie: femei migrante, mass-media, Republica Moldova, Italia, stereotipuri, prejudecăţi, stigmatizare.
Introducere
Procesul de formare şi de stabilizare peste hotare a comunităţilor cetăţenilor moldoveni înseamnă mult mai mult decât reuşeşte să prezinte mass-media din ţara de origine şi ţara gazdă, fenomenul este infinit mai complex, cu numeroase aspecte ce ţin de politologie, demografie, economie, sociologie, psihologie, antropologie etc. – „un caracter de-a dreptul neunivoc al unui proces cu mai multe faţete”[1]. La ora actuală, Republica Moldova reprezintă un adevărat laborator al migraţiei, datorită multitudinii aspectelor legate de procesele migraţionale care vizează cetăţenii moldoveni: emigrare / reemigrare (schimbarea ţării gazdă) şi migraţie de revenire, stabilizarea comunităţilor noastre peste hotare, noi tendinţe migraţionale, aspecte noi legate de procesul de integrare şi reintegrare etc.[2]
Începând din 2009-2010 până în prezent, lucrurile au evoluat considerabil, iar abordarea în mass-media din Republica Moldova a temelor legate de emigraţia cetăţenilor moldoveni a depăşit etapa de reflectare sporadică şi fragmentară a unor istorii de migraţie, a unor cazuri de criminalitate în care sunt implicaţi migranţii moldoveni. Dimpotrivă, se atestă, în parte, o atenţie sporită din partea jurnaliştilor şi instituţiilor media faţă de cetăţenii moldoveni stabiliţi peste hotare, o schimbare de atitudine, de abordare jurnalistică: se pune accent tot mai mult pe istorii pozitive şi rezultatele remarcabile înregistrate de concetăţenii noştri stabiliţi în alte ţări. Ca şi în cazul familiilor din Republica Moldova, şi jurnaliştii au colegi, prieteni, rude care au emigrat – fie că este vorba de migraţie de muncă, la studii, migraţie definitivă etc. Au crescut, în Republica Moldova, primele generaţii de copii ai căror părinţi au avut experienţe migraţionale, la începutul anilor 2000, iar printre ei se află şi tineri jurnalişti. Predilecţia pentru interviu reflectă tendinţa de a da voce migranţilor, de a le oferi posibilitatea să-şi spună povestea de viaţă.
Prima remarcă, esenţială, este că trebuie să facem o distincţie clară între preconcepţiile, stereotipurile şi clişeele existente în societatea ţării gazdă, în societatea ţării de origine, în discursul / comportamentul reprezentanţilor instituţiilor de stat şi în mass-media. De multe ori, prejudecăţile şi clişeele existente în societate influenţează / au un anumit impact şi asupra presei, de aceea migranţii vorbesc despre denaturarea situaţiei reale. Influenţa este reciprocă: reiterarea în presă a unor cazuri negative legate de migranţi acutizează stările de spirit din societate, în special în ţara gazdă.
Acolo unde publicaţiile reflectă opiniile unor partide (în special în Italia), aceste situaţii sunt foarte evidente. Abordările discriminatorii se intensifică în cazuri de criminalitate în care sunt implicaţi imigranţii, „străinii” (it. stranieri). Potrivit directorului Centrului Città dei Ragazzi din Roma, Italia, Carmine Chirico Pisacane, mai multe cazuri care au avut drept protagonişti imigraţi din Italia au dus la crearea unui climat foarte dificil şi aproape ostil cât priveşte „altul”, imigratul, alimentând temeri şi discriminări, uneori gestionate de partidele politice[3].
Între factorii de risc se numără factorii de gen – femeile fiind mai predispuse la stigmatizări, stereotipuri etc.; experienţa migraţională; vârsta; căsătoria cu un cetăţean străin; probleme de sănătate sau dizabilităţi; necunoaşterea sau cunoaşterea insuficientă a limbii ţării de reşedinţă etc.
Metodologia de cercetare
Scopul cercetării este de a analiza percepţiile pe care le au femeile originare din Republica Moldova, stabilite peste hotare sau revenite la baştină, despre reflectarea în mass-media din ţara de baştină şi ţara gazdă a imaginii femeii migrante.
Obiectivele cercetării au vizat analiza modalităţilor de depăşire a stereotipurilor şi prejudecăţilor, prezente în mass-media şi în societate, analiza acţiunilor de promovare a imaginii pozitive a femeii migrante care ar trebui să fie organizate pe viitor, în ţara de baştină şi ţara de migraţie.
În acest scop, s-a optat pentru organizarea a două seminare tematice în două oraşe din Italia cu o prezenţă considerabilă a cetăţenilor moldoveni (seminarul din 25 martie, din oraşul Rho, Milano, şi din 26 martie 2017, din oraşul Padova), precum şi a două runde de consultări cu femeile migrante, în nordul (Soroca, 2 mai 2017) şi sudul Republicii Moldova (Cahul, 1 mai 2017). Numărul total al participanţilor a fost de circa 100 de persoane.
În cadrul discuţiilor şi consultărilor publice a fost inclusă o componentă de colectare a datelor pe teren (ca instrument de cercetare), care a prevăzut un chestionar (cu un set de 30 de întrebări, referitoare la datele socio-demografice, tipul de activitate desfăşurat în Republica Moldova şi Italia, corespunde sau nu acesta calificărilor, modalităţile de depăşire a dificultăţilor legate de recunoaşterea studiilor şi calificărilor obţinute, situaţia privind reflectarea imaginii femeii migrante în mass-media din ţara de origine şi ţara gazdă). Chestionarele au fost completate de către 35 de migranţi moldoveni stabiliţi în Italia şi de 27 femei migrante revenite în Republica Moldova, în total fiind 62 de persoane.
Datele cercetării cantitative au fost coroborate cu date ale cercetării calitative: studii de caz privind tipul de activitate desfăşurată în Italia de către femei originare din Republica Moldova (faptul că fac munci necalificate fiind cel mai răspândit stereotip), interviuri individuale aprofundate cu părinţi migranţi şi copiii lor, cu lideri de asociaţii, experţi moldoveni şi italieni (care au vizat cele mai răspândite stereotipuri şi prejudecăţi reiterate la adresa migranţilor; cazuri de discriminare şi cauzele acestora; tipul de activitate accesibil femeilor migrante şi dificultăţile de depăşire; cazuri de stigmatizare a femeilor migrante).
Datele cercetării au fost comparate cu datele analizei de conţinut, care a inclus analiza articolelor publicate în mass-media din Republica Moldova şi Italia, în perioada martie – iunie 2017. Dintre publicaţiile italiene, au fost analizate articolele publicate (în versiune electronică) de Corriere della Sera[4], Il Messaggero[5], La Repubblica[6], La Stampa[7], Il Mattino[8], Il Giornale[9], Il Tempo[10], dar şi unele reportaje televizate. Din mass-media din Republica Moldova au fost selectate publicaţiile: Ziarul de Gardă[11], Timpul[12], Jurnal de Chişinău[13], revistele Moldova de oriunde[14], Moldova in Progres[15], Gazeta Basarabiei (ziarul migranţilor moldoveni)[16], portalurile electronice Ştiripozitive[17], Moldovatimes[18] şi Unimedia[19].
Percepțiile femeilor originare din Republica Moldova, stabilite în Italia, despre imaginea femeii migrante în mass-media din Peninsulă
Dintre participanţii la seminarele tematice desfăşurate la 25 şi 26 martie 2017 în oraşele Rho (Milano) şi Padova, din Italia, 35 de persoane au completat chestionarele. Dintre respondenţi, 16 sunt din Milano, 11 din Padova, alţii fiind rezidenţi în oraşele Mestre, Belluno, Vicenza, Parma, Lecco, Vilafranca, Como, Monza, Torino. Majoritatea au emigrat de mai mulţi ani – 7 respondenţi au o perioadă de aflare de 1-5 ani în Italia, alţi 9 se află de 6-10 ani, 14 au o experienţă de 10-15 ani în peninsulă, iar 5 – de până la 19 ani. Mulţi din ei (18 persoane) au vârsta de 18-35 de ani, 15 au 35-55 de ani, iar două persoane au vârsta de 55-75 de ani. Nivelul studiilor este mediu înalt – 26 au studii superioare, iar 9 – studii medii speciale. Tipul de activitate desfăşurat în Italia este preponderent muncă subordonată (23 persoane), doar 4 dintre respondenţi au indicat activitate independentă. În cea mai mare parte, aceasta nu corespunde studiilor şi calificărilor obţinute în Republica Moldova (24 au menţionat acest lucru), 5 au spus că au un loc de muncă în corespundere cu nivelul de calificare, iar 6 au menţionat alte opţiuni: „nu lucrez pe specialitate, nu în toate sferele (fac mai multe munci)”; „da, într-o oarecare măsură doar”; „nu neapărat, dar particip la un proiect al bisericii din Padova, particip la evenimente” etc.
Întrebaţi cum au depăşit dificultăţile legate de recunoaşterea studiilor obţinute în Republica Moldova, 13 au răspuns că au făcut studii în Italia; 3 au făcut demersuri pentru a obţine recunoaşterea diplomei de studii obţinute în Republica Moldova; 8 au renunţat din start, fiind un proces foarte dificil şi îndelungat; 2 au deschis o mică afacere; 9 au ales opţiunea altele, cu anumite precizări: „birocraţie maximă, pierdere de timp”; „nu am avut dificultăţi – studiile le-am făcut în Italia, Franţa şi SUA”; „student, stagii în Italia”, „studii în România”; „nu este recunoscută diploma de studii din Moldova” etc.
În cazul unei eventuale reveniri din migraţie, în Republica Moldova, 13 persoane susţin că vor avea dificultăţi la recunoaşterea diplomei de studii şi a calificărilor obţinute în Italia, 16 au răspuns negativ, iar 6 au ales opţiunea „altele”.
Gradul de reticenţă a respondentelor cu privire la reflectarea în mass-media din Italia a imaginii femeii imigrate este foarte mare: 29 susţin că nu corespunde realităţilor.
Tabelul 1. Consideraţi că reflectarea imaginii femeii imigrate în presa din Italia corespunde realităţilor?
| Da | 4 | 11,4% |
| Nu | 29 | 82,9% |
| Altele | 2 | 5,7% |
| Total | 35 persoane | 100,0% |
Întrebate dacă s-a schimbat, în ultimii ani, modul în care mass-media din Italia reflectă cazurile privind femeile imigrate, jumătate dintre respondente (17 persoane) au răspuns afirmativ, 15 au spus că nu s-a schimbat deloc, iar 3 au ales opţiunea altele („puţin de tot; parţial; se bazează pe stereotipuri”). Rugate să precizeze în ce măsură persistă, în opinia lor, stereotipuri şi prejudecăţi, jumătate dintre respondenţi (16) au răspuns în mare măsură, 10 – în mică măsură, 9 au ales o altă opţiune.
Tabelul 2. Consideraţi ca s-a schimbat, în ultimii ani, modul în care mass-media din Republica Moldova reflectă cazurile privind femeile migrante?
| Da | 18 | 51,4% |
| Nu | 12 | 34,3% |
| Altele | 5 | 14,3% |
| Total | 35 persoane | 100,0% |
Chiar dacă raportul rezultă favorabil în comparaţie cu presa din Italia, 18 dintre femeile migrante chestionate menţionând că lucrurile s-au schimbat, numărul celor care sunt reticente este de 12 persoane (una din respondente a precizat că mass-media „nu reflectă situaţia reală”).
Cele 5 respondente care au ales opţiunea altele au precizat că „nu prea citesc presa de la noi”, „depinde ce spune presa de acolo”, „nu ştiu, sunt puţin informată despre ce este în Moldova”.
Tabelul 3. Consideraţi că reflectarea imaginii femeii migrante în presa din Republica Moldova corespunde realităţilor?
| Da | 6 | 17,1% |
| Nu | 27 | 77,1% |
| Altele | 2 | 5,7% |
| Total | 35 persoane | 100,0% |
Întrebate în ce măsură mass-media reflectă realitatea despre femeile migrante, doar un respondent a menţionat în mare măsură, 18 au răspuns „în mică măsură”, iar 16 au ales altă opţiune. Numărul celor care afirmă că în mass-media din Republica Moldova mai persistă stereotipuri şi prejudecăţi este aproxiamtiv egal cu cel al respondentelor care neagă acest lucru.
Tabelul 4. În ce măsură persistă, în opinia Dvs., în presa din Republica Moldova, stereotipuri şi prejudecăţi privind femeile migrante?
| În mică măsură | 14 | 40,0% |
| În mare măsură | 13 | 37,1% |
| Altele | 8 | 22,9% |
| Total | 35 persoane | 100,0% |
Respondentele au menţionat trei dintre cele mai importante modalităţi de depăşire a clişeelor şi stereotipurilor.
Tabelul 5. Care sunt modalităţile de depăşire a acestor stereotipuri şi prejudecăţi, în mass-media şi în societate?
| Promovarea istoriilor de succes | 20 | 57,1% |
| Promovarea activităţilor şi evenimentelor internaţionale cu participarea femeilor migrante originare din Moldova | 23 | 65,7% |
| Reflectarea proiectelor şi activităţilor realizate în Italia şi în Republica Moldova de femeile migrante | 19 | 54,3% |
Femeile migrante au subliniat importanţa desfăşurării campaniilor sociale, de informare, în mass-media, dar şi a trainingurilor petnru tinerii jurnalişti.
Tabelul 6. Ce acţiuni de promovare în mass-media a imaginii pozitive a femeii migrante ar trebui să fie organizate pe viitor, în Italia şi în Republica Moldova?
| Traininguri pentru tinerii jurnalişti, cu participarea femeilor migrante | 20 | 57,1% |
| Lecţii publice la facultăţile de jurnalism, cu participarea femeilor migrante | 16 | 45,7% |
| Lecţii publice în şcoli şi licee, cu participarea părinţilor migranţi şi a copiilor lor | 18 | 51,4% |
| Campanii de informare în mass-media | 24 | 68,6% |
Ce ar putea face femeile migrante
Respondentele au avut mai multe remarci şi propuneri: femeile migrante trebuie să insiste să crească pe plan profesional; să se informeze, să se documenteze; să obţină recunoaşterea studiilor făcute în Republica Moldova; să nu uite de unde au venit, care le sunt rădăcinile; să fie mai deschise şi să promoveze activismul civic şi responsabilitatea civică; să aibă curajul de a-şi spune cuvântul; să participe la emisiuni televizate, să ofere interviuri despre viaţa reală a persoanelor emigrate; să relateze situaţia reală, din propria experienţă; să fie unite, pentru că lipseşte comunicarea, socializarea; să colaboreze, să se implice în proiecte moldo-italiene, interculturale; să împărtăşească istoriile de succes, experienţele proprii; să utilizeze orice prilej de a fi văzute, apreciate la justa valoare; să vorbească şi despre istorii simple, de viaţă. În concluzie, una din respondente a notat: „Fiecare din noi poate contribui la reprezentarea imaginii femeii migrante originare din Republica Moldova, prin comportament decent şi conştiincios”.
Ce ar putea face asociaţiile de migranţi, societatea civilă, mass-media, jurnaliştii
La acest capitol, respondentele au menţionat necesitatea intermedierii dintre migranţi şi organele de stat; să reflecte situaţia reală; să organizeze întâlniri, seminare, campanii de informare şi sensibilizare, conferinţe, traininguri; să promoveze mai intens persoanele de succes şi să aibă intervenţii active atunci când discriminarea e pe prim plan; să promoveze femeia; să fie mai interesaţi de istoriile femeilor migrante; să aibă curajul de a promova adevărul, să vorbească şi să scrie adevărul; să pună în prim plan prezenţa în teritoriu a acestor persoane, să fie recunoscute la nivel uman, nu doar ca număr şi statistică; să organizeze cursuri de educaţie şi cultură; să promoveze istoriile de succes; să selecteze istorii de succes şi istorii interesante pentru presa din Moldova; să acorde ajutor la cunoaşterea drepturilor; să asigure activitatea unor jurnalişti în oraşele cu concentraţii mari de cetăţeni moldoveni; implicare la maxim pentru a afla adevăratul motiv al migraţiei; să promoveze femeile migrante, să pună în valoare contribuţiile acestora în ţara gazdă şi în ţara de origine etc.
Ce ar putea face Guvernul, alte instituţii de stat din Italia
Respondenţii au subliniat oportunitatea desfăşurării unor proiecte comune cu Guvernul Republicii Moldova; de a simplifica procedura de recunoaştere pe plan profesional; a promova proiecte pentru eliminarea discriminărilor; de a pune în valoare cetăţenii, capacităţile lor, indiferent dacă sunt băştinaşi sau imigranţi; de a crea condiţii pentru învăţarea limbii române de către copii; de a facilita procesul de obţinere a actelor; a susţine noii cetăţeni, a acorda facilităţi pentru integrare, a crea condiţii pentru ca femeile să înceapă o activitate proprie, a acorda facilităţi fiscale pentru femeile antreprenoare; de a atrage atenţia la toţi cetăţenii; a implica mai mult femeile migrante în activităţi sociale.
Ce ar putea face Guvernul, alte instituţii de stat din Republica Moldova
Femeile migrante menţionează că Guvernul şi alte instituţii de stat din Republica Moldova trebuie să trateze migranţii „nu ca o sursă de a trimite bani în ţară”; este nevoie de comunicare continuă; de întâlniri cu femeile migrante; să sprijine proiecte pentru femei; să îşi asume responsabilitatea faţă de populaţie; să susţină migranţii pentru a promova ţara; de a organiza cursuri de limba română; să se ocupe într-adevăr de aderarea la Uniunea Europeană, să nu fie doar un angajament de faţadă; să creeze posibilităţi ca femeile să poată munci acasă, în ţară; să recunoască perioada de muncă peste hotare; să nu trateze lucrurile în mod superficial; să-şi schimbe atitudinea faţă de persoanele din străinătate.
Opiniile exprimate de femeile revenite din migrație
Din cele 27 de femei care au participat la sondaj, 13 sunt originare din Soroca, 7 – din Cahul, 5 – din Chişinău, 1- Bălţi şi 1 – Sărata Galbenă (Hânceşti). Din numărul total, de 27 persoane, 5 au subliniat că nu au avut perioadă personală de migraţie (de regulă, mama avea experienţă de muncă peste hotare). Ţările de emigraţie au fost Italia, Spania şi Grecia.
Multe dintre femei au o perioadă scurtă de aflare în alte ţări: 8 persoane au 1-3 ani, 6 au 5-6 ani de migraţie, 5 – au 8 sau 9 ani, iar 3 persoane au peste 10 ani. Jumătate dintre respondente au revenit la baştină în ultimii 1-3 ani (13 persoane); 10 – au revenit deja de 4-9 ani.
Majoritatea se înscriu în categoria de vârstă 35-55 de ani (17 persoane), 7 au 18-35 de ani, iar 3 femei au 55-75 de ani. Dintre respondente, 22 au studii superioare, 3 – studii medii speciale, 2 studii medii. Dintre respondente, 23 au copii, în cazul a 22 de femei copiii sunt născuţi în Republica Moldova, una din femei are un copil născut în Republica Moldova şi altul în Italia, iar o femeie are 2 copii născuţi în Spania.
Tabelul 6. Ce tip de activitate aţi avut peste hotare?
| Activitate independentă | 3 | 11,1% |
| Munca subordonată | 13 | 48,1% |
| Altele | 11 | 40,7% |
| Total | 27 persoane | 100,0% |
În majoritatea cazurilor, tipul de activitate nu corespundea calificărilor obţinute în Republica Moldova. Doar în 5 cazuri locul de muncă/tipul de activitate era în conformitate cu calificările obţinute.
Tabelul 7. Cum aţi depăşit dificultăţile legate de recunoaşterea studiilor obţinute în Republica Moldova?
| Am făcut studii peste hotare | 4 | 14,8% |
| Am deschis o mică afacere | 2 | 7,4% |
| Am făcut demersuri pentru recunoaşterea diplomei de studii obţinute in Moldova | 5 | 18,5% |
| Am renunţat din start, era prea dificil | 6 | 22,2% |
| Altele | 10 | 37,0% |
| Total | 27 persoane | 100,0% |
Tabelul 8. În ce măsură corespunde în prezent activitatea, desfăşurată în Moldova, studiilor şi calificărilor Dvs.?
| În mică masură | 10 | 37,0% |
| În mare măsură | 17 | 63,0% |
| Total | 27 persoane | 100,0% |
La întrebarea dacă, la revenirea din migraţie, în Republica Moldova, au întâmpinat dificultăţi în procesul de reintegrare, 11 persoane au răspuns afirmativ, 6 au menţionat că nu au avut probleme.
Tabelul 9. Ce probleme aţi întâmpinat în procesul de (re)integrare în Republica Moldova?
| Identificarea unui loc de muncă | 11 | 40,7% |
| Salarii foarte mici | 14 | 51,9% |
| Dificultăţi, piedici la deschiderea şi gestionarea unei afaceri iniţiate in Moldova | 3 | 11,1% |
| Dificultăţi la reintegrarea în propria familie | 4 | 14,8% |
| Dificultăţi la reintegrarea în societate | 3 | 11,1% |
| Înscrierea copiilor la şcoală sau grădiniţă | 3 (toţi cei trei copii născuţi peste hotare) | 11,1% |
| Lipsa sprijinului în procesul de reintegrare, din partea autorităţilor | 5 | 18,5% |
| Lipsa sprijinului, din partea autorităţilor, la integrarea copiilor reveniţi din migraţie | 1 | 3,7% |
| Altele | 11 | 40, 7% |
Întrebaţi cum au depăşit aceste probleme, respondentele au răspuns: greu; foarte dificil; prin comunicare, susţinere şi multă răbdare; „încă nu le-am depăşit, dar am făcut studii la revenirea în Republica Moldova”; recurgând la susţinerea prietenilor şi rudelor; apelând la TV şi mass-media; „m-am angajat relativ uşor” etc.
Întrebate ce probleme au întâmpinat copiii în procesul de (re)integrare în Republica Moldova, mamele copiilor născuţi peste hotare au menţionat dificultăţi legate de cunoaşterea limbii române, la reintegrarea în societate, în procesul de integrare în şcoală sau grădiniţă, în procesul de studii; 5 s-au referit la lipsa sprijinului în procesul de reintegrare, din partea autorităţilor, profesorilor sau educatorilor. Întrebaţi cum au depăşit aceste probleme, părinţii copiilor reveniţi din migraţie au răspuns: satisfăcător; foarte greu; cu susţinerea părinţilor şi a unei asociaţii creştine; „n-au vorbit despre greutăţi, chiar dacă le-au avut” etc.
Tabelul 10. Consideraţi că reflectarea imaginii femeii imigrate în presa din Italia corespunde realităţilor?
| Da | 4 | 14,8% |
| Nu | 15 | 55,6% |
| Altele | 8 | 29,6% |
| Total | 27 persoane | 100,0% |
Şi în cazul femeilor revenite din migraţie raportul este mai echilibrat, în cazul presei din Republica Moldova.
Tabelul 11. Consideraţi că reflectarea imaginii femeii migrante în presa din Republica Moldova corespunde realităţilor?
| Da | 13 | 48,1% |
| Nu | 12 | 44,4% |
| Altele | 2 | 7,4% |
| Total | 27 persoane | 100,0% |
Tabelul 12. În ce măsură mass-media reflectă realitatea despre femeile migrante?
| În mică măsură | 20 | 74,1% |
| În mare măsură | 3 | 11,1% |
| Altele | 4 | 14,8% |
| Total | 27 persoane | 100,0% |
Deşi admit că s-a schimbat, în ultimii ani, situaţia din mass-media din Italia privind reflectarea imaginii femeii migrante, totuşi o mare parte din respondente susţin că persistă încă stereotipuri şi prejudecăţi.
Tabelul 13. Consideraţi că s-a schimbat, în ultimii ani, modul în care mass-media din Italia reflectă cazurile privind femeile imigrate?
| Da | 10 | 37,0% |
| Nu | 8 | 25,9% |
| Altele | 9 | 33,3% |
| Total | 27 persoane | 100,0% |
Tabelul 14. În ce măsură persistă, în opinia Dvs., stereotipuri şi prejudecăţi?
| În mică măsură | 6 | 22,2% |
| În mare măsură | 15 | 55,6% |
| Altele | 6 | 22,2% |
| Total | 27 persoane | 100,0% |
Deşi gradul de reticenţă este mai mic, în privinţa presei din Republica Moldova, majoritatea respondentelor atrag atenţia asupra prezenţei stereotipurilor şi prejudecăţilor.
Tabelul 15. Consideraţi că s-a schimbat, în ultimii ani, modul în care mass-media din Republica Moldova reflectă cazurile privind femeile migrante?
| Da | 20 | 74,1% |
| Nu | 6 | 22,2% |
| Altele | 1 | 3,7% |
| Total | 27 persoane | 100,0% |
Tabelul 16. În ce măsură persistă, în opinia Dvs., în presa din Republica Moldova, stereotipuri şi prejudecăţi privind femeile migrante?
| În mică măsură | 6 | 22,2% |
| În mare măsură | 19 | 70,4% |
| Altele | 2 | 7,4% |
| Total | 27 persoane | 100,0% |
Întrebate care sunt modalităţile de depăşire a acestor stereotipuri şi prejudecăţi, în mass-media şi în societate, femeile migrante au menţionat promovarea istoriilor pozitive de migraţie, a activităţilor şi evenimentelor internaţionale cu participarea femeilor migrante originare din Republica Moldova, reflectarea proiectelor şi activităţilor realizate în Italia şi în Republica Moldova de femeile migrante.
Între acţiunile de promovare în mass-media a imaginii pozitive a femeii migrante care ar trebui să fie organizate pe viitor, în Italia şi Republica Moldova, respondentele au subliniat: traininguri pentru tinerii jurnalişti, campanii de informare in mass-media, lecţii publice la facultăţile de jurnalism, lecţii publice în şcoli şi licee etc.
Întrebate ce ar putea face femeile migrante, respondentele au menţionat: să fie mai bine organizate, mai active, pentru a avea o voce comună; să fie organizate cursuri de instruire; inclusiv pentru a scrie şi implementa proiecte; elaborate ghiduri; este nevoie de informare, colaborare, empatie, deschidere şi interes faţă de istoriile femeilor migrante; să pună accent pe experienţa pozitivă; să se implice activ în politică şi în viaţa socială a comunităţii; să se încadreze cât mai rapid în societate; să se mobilizeze şi să conlucreze împreună, pentru a crea condiţii avantajoase de reintegrare la locul de baştină.
În cazul asociaţiilor de migranţi, societăţii civile, mass-media, jurnaliştilor – respondentele au spus că este necesar să se organizeze mai multe activităţi şi să fie reflectate realităţile sociale, dar şi exemplele pozitive.
Cât priveşte Guvernul şi instituţiile de stat din ţara gazdă, respondentele au menţionat că este necesară alocarea mijloacelor financiare pentru reintegrarea în societate; să ofere posibilităţi de angajare conform pregătirii profesionale pentru migranţi; să perfecţioneze sistemul de acordare a documentelor, să fie ajutaţii specialiştii înalt-calificaţi; să susţină migrantele, prin integrarea mai rapidă a acestora (cu atenţie la abuzurile la care sunt supuse femeile imigrate); crearea unui sistem mai puţin rigid de accedere a imigraţilor şi fiilor acestora pe piaţa muncii; să susţină migranţii prin legi corecte; să favorizeze crearea asociaţiilor din Diaspora; să implementeze condiţii de muncă nediscriminatorii pentru imigranţii din alte ţări etc.
În cazul Guvernului şi instituţiilor de stat din Republica Moldova, femeile migrante solicită să fie oferite locuri de muncă şi salarii decente, să fie create condiţii elementare de reintegrare a celor reveniţi de peste hotare; migranţii reîntorşi să fie susţinuţi prin diverse programe (inclusiv după specialităţi); să acorde suport financiar la deschiderea unei afaceri; să pună în aplicare legislaţia cu privire la migranţii reîntorşi – pe hârtie totul arată bine, în realitate acţiunile nu se văd şi nu se cunosc; să ofere servicii de reintegrare pentru migranţi; să creeze condiţii ca cetăţenii Republicii Moldova să nu mai emigreze; să promoveze reintegrarea migranţilor acasă şi să creeze/implementeze pârghii şi facilităţi.
Stereotipuri, clişee şi prejudecăţi despre femeia migrantă în mass-media din Italia: stigmatizări, discriminare versus rasism
Pentru a analiza concret cazurile reliefate în mass-media, să precizăm cu ajutorul Dicţionarului Explicativ al Limbii Române[20] (DEX), semnificaţia cuvintelor-cheie:
Preconcepţie, preconcepţii, s.f. (rar) Prejudecată. Preconceput,-e adj. (Despre idei sau păreri) Admis, adoptat dinainte, fără o cercetare sau experimentare prealabilă. (pag. 838)
Stereotip, -uri, s.n. 2. Fig. Care se repetă în aceleaşi condiţii, care este mereu la fel, neschimbat, obişnuit, banal; stereotipic; banalizat prin repetare. (pag. 1020)
Clişeu, clişee, s.n. 3. Fig. Formulă stilistică, expresie etc. banalizată din cauza repetării excesive; şablon. Clişeizat, clişeizată, adj. Şablonizat. (pag. 187)
Prejudecată, prejudecăţi, s.f. Părere, idee preconcepută (şi adesea eronată) pe care şi-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoaşterea directă a faptelor; prejudeţ; prejudiciu, prolips. (pag. 841)
Stigmatiza, stigmatizez, vb. 1. A arunca asupra cuiva sau a ceva dispreţul public, a condamna cu toată severitatea; a înfiera; a dezonora. Stigmatizat, -ă, adj. 1. Defăimat, înfierat, dezonorat. (pag. 1021) Sinonime: a dezaproba, a reproba, a critica, a condamna, a incrimina, a sancţiona, a blama, a proscrie etc.
Stigmatizarea în cazul minorilor migranţi neînsoţiţi
În cazul stigmatizării, nu e deloc o exagerare, am readus în atenţie câteva dintre sinonimele termenului pentru a sublinia gravitatea fenomenului. Riscul de a stigmatiza / a reproba femeile migrante originare din Republica Moldova şi din alte ţări din Sud-Estul Europei a fost extrem de mare, în presa italiană, în perioada 2002-2009, femeile imigrate originare din acest spaţiu fiind acuzate că „sunt reci, dure” pentru că îşi aduceau ilegal copiii minori în Italia, dar îi plasau în centrele pentru copiii fără familie, ca fiind minori neînsoţiţi. Fenomenul copiilor imigranţi cu mame imigrate (îngrijitoare sau dădace în familiile italiene, care nu aveau permis de şedere şi erau în imposibilitatea de a închiria o locuinţă pentru sine şi copii) a fost subiectul mai multor reportaje şi analize publicate până în anul 2010 în presa şi în studii de cercetare din Italia. O remarcă a Tinei Ciccarelli, preşedinta unei asociaţii din Padova, în revista „Ristretti” din Italia, face referire tocmai la acest aspect. Ea confirmă că în 2004 în oraşul Padova prevalau minorii neînsoţiţi de 15-17 ani proveniţi din Europa de Est, pe primul loc aflându-se cei din Republica Moldova, iar în cazul unora existau suspecţii că ar avea totuşi familia în Italia, precizând că „în special popoarele din Est sunt destul de dure” (it. soprattutto i popoli dell’est sono abbastanza duri)[21]. Am analizat mai multe aspecte ale fenomenului minorilor moldoveni neînsoţiţi şi, dintre cazurile documentate, s-a constatat că numărul celor care aveau mama, de regulă, în peninsulă (într-un singur caz tata se afla în Italia) a rezultat extrem de mic, înregistrat în special în perioada 2002-2008, minorii fiind aduşi ilegal, contra unor sume considerabile de 3 500 – 5 000 euro, aceasta fiind o formă ilegală de reîntregire a familiei.
Stigmatizarea mamelor care au lăsat copiii în ţara de origine
Despre orfanii sociali (it. „orfani bianchi”), cu mame care muncesc peste hotare, jurnalistul şi scriitorul italian Paolo Zagari a menţionat în reportajele sale difuzate de televiziunea publică RAI 3, în contextul „lipsei de afecţiune” (it. „deserto degli affetti”), în perioada ianuarie-februarie 2010.
Pentru a cunoaşte situaţia reală este nevoie însă de analiza complexă a tuturor aspectelor legate de acest fenomen, al copiilor rămaşi singuri acasă, cu părinţii plecaţi la muncă peste hotare. În Republica Moldova erau, al 1 ianuarie 2017, peste 39 mii de copii cu ambii părinţi sau singurul părinte, unicul întreţinător peste hotare. În acelaşi timp, doar în Italia sunt peste 26 mii de minori, cu părinţii alături de ei. Într-adevăr, în Italia muncesc mame care au copiii rămaşi în ţara de baştină. Este însă mai mare numărul mamelor care nu-şi pot lua cu sine copiii în ţări unde nu este legiferată reîntregirea familiei pentru migranţi sau acolo unde aceştia se află ilegal şi nu-şi pot integra copiii în şcoli şi grădiniţe, cum ar fi Federaţia Rusă sau Israel, de exemplu. Am documentat două cazuri emblematice pentru Republica Moldova, care vin să contrazică ideile preconcepute despre mamele originare din Republica Moldova care pleacă peste hotare, lăsându-şi copiii în grija altcuiva. În vara anului 2009 am întâlnit, într-un sat de lângă Chişinău, în cadrul unei vizite de documentare efectuată împreună cu jurnalistul Paolo Zagari şi echipa de filmare, o familie – soţ şi soţie – care aveau 2 copii şi reveniseră de curând din Spania, unde au muncit câţiva ani. Revenirea soţilor din migraţie a fost determinată de două tragedii care au lovit familia: la Moscova a fost ucisă sora femeii, plecată la muncă, iar 2 copii au rămas orfani; în oraşul Tiumen din Siberia a murit de cancer fratele femeii şi a lăsat şi el în urmă un băiat orfan. Toţi cei 3 copii orfani riscau să ajungă în instituţii rezidenţiale. Cei doi soţi au decis să ia în grija lor copiii şi le-au dăruit familia de care aveau atâta nevoie. Fiecare avea camera lui şi condiţii decente pentru trai, 3 dintre minori studiau la licee din Chişinău, una din fete având performanţe în sport. „Nu ştiu cât vom rezista să facem faţă cheltuielilor, nu excludem că soţul va trebui să plece iar în Spania, pentru a munci, să putem creşte copiii”, a spus mama celor 5 copii.
O altă familie, foarte tânără, a revenit în Moldova după câţiva ani de muncă în Italia. În pofida dificultăţilor întâlnite la reîntoarcere – pentru că locuinţa lor, în care au investit banii munciţi peste hotare, se află într-un bloc în construcţie a cărui proprietar a falimentat, ca să scape de datorii – şi-au găsit un loc de muncă, au închiriat o locuinţă şi au adoptat doi copii orfani, soră şi frate.
Studii în Italia şi activitate în conformitate cu pregătirea profesională
Numărul cetăţenilor moldoveni implicaţi în sectorul serviciilor în Italia este foarte mare. Desigur că este un indicator relevant privind şansele femeilor de a obţine în Italia un loc de muncă în conformitate cu calificările lor. E de menţionat însă că stereotipul „toate femeile plecate la muncă în Italia lucrează în casă, îngrijesc de bătrânii şi de copiii altora” nu mai este valabil deja de mai mulţi ani, cel puţin pentru jumătate dintre acestea. În primul rând, pentru că este în creştere numărul fiilor migranţilor noştri, instruiţi în instituţiile de învăţământ din Italia, care nu mai acceptă astfel de munci, rezervate de regulă primei generaţii de migranţi. Sunt foarte multe cazurile în care tinerele femei migrante au obţinut totuşi în Italia un loc de muncă pe potriva pregătirii profesionale, după realizarea unui ciclu de studii în peninsulă.
Studiu de caz 1. Activitate în Italia conformă calificărilor obţinute în Moldova
Eu am crescut din punct de vedere profesional
Am 39 de ani, sunt căsatorită. Sunt traducătoare (română, italiană, rusă) şi profesoară de limbă şi literatură română. Am activat în aceste domenii în Republica Moldova şi, în prezent, în Italia. Aceste activităţi corespund calificărilor obţinute în Republica Moldova. Am absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Litere, specialitatea: limba şi literatura română. Predam la Universitatea de Stat din Moldova. Îmi plăcea foarte mult lucrul meu. În afară de aceasta, lucram ocazional şi ca traducătoare. Apoi am obţinut, prin concurs, o bursă de studii de la Ministerul Afacerilor Externe al Italiei. Cunoşteam destul de bine limba şi cultura italiană. Călătorisem anterior de două ori în această ţară.
Dacă ai un CV bun şi cunoşti limba, poţi găsi un loc de lucru. Trebuie să ai răbdare şi să fii perseverent. De obicei, persoanele interesate de a lucra într-o altă ţară trimit CV-ul la mai multe întreprinderi sau instituţii înainte de a emigra.
Le-aş recomanda celor care vor să emigreze, în primul rând, să înveţe limba ţării de destinaţie şi să accepte ideea că, dacă doresc sa obţină un loc de muncă bun, vor trebui să facă alte cursuri profesionale sau chiar şi studii universitare. (Doctor în ştiinţe, profesor de română)
Studiu de caz 2. Mediere culturală lingvistică în şcoli, traducător în centrele pentru minorii neînsoţiţi şi victime ale traficului
La momentul actual în Italia este greu să fii angajat în mod legal, costurile sunt mari și angajatorii preferă să plătească la negru
Am 38 de ani, sunt căsătorită, am un copil, născut în Italia. Am lucrat în Moldova ca profesoară de limba română și limba franceză. Am muncit în Italia ca traducător şi mediator cultural, în prezent sunt colaborator tehnic în cadrul Ambasadei Republicii Moldova la Roma. Am absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea Alecu Russo, or. Bălți, cu specialitatea filolog, profesor de limba şi literatura română și limba franceză. Salariul era mic, dar trebuia să acopere chiria și cheltuielile indispensabile – nu era ușor de supraviețuit cu salariul de profesor. Am ajuns în Italia în august 2003 împreună cu viitorul soț. Am lucrat 4 ani în calitate de mediator lingvistic cultural în școli, spitale, centre pentru minorii neînsoţiţi și victime ale traficului. Cunosc destul de bine limba italiană. Am luat examenul de cunoaștere a limbii italiene CILS 4. Sunt angajată la Ambasada Republicii Moldova la Roma, în cadrul secției consulare. Studiile nu sunt din domeniu, dar oricum m-au ajutat mult în a însuși ceea ce fac la momentul actual, mai ales că actele sunt perfectate în română și italiană.
(Mediator cultural, angajat al Ambasadei Republicii Moldova în Italia)
Studiu de caz 3. Emigrare în Italia pentru studii: parcurs migraţional Moldova-Italia-Austria-Thailanda
O moldoveancă – lector universitar la cea mai mare universitate din Thailanda
Am studiat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, specialitatea Relaţii Internaţionale. Când am ajuns în Italia, mama mea era deja acolo de 7 ani şi sora mea – de 3. În Italia, am făcut primii doi ani masteratul şi alţi doi – doctoratul. După 4 ani de studii la Roma am plecat în Austria, oraşul Trumau, pentru a mai face un masterat, în căsătorie şi familie, la International Theological Institut. Am obţinut, în special, experienţă de a fi lector. De 3 ani predau etica la cea mai mare universitate din capitala Thailandei, Bangkok. Când revin la Chişinău, mă simt acasă. Senzaţia de a fi acasă am mai avut-o şi la Roma, dar mă bucur că nu dispare de fiecare dată când mă întorc. Mă simt sigură, îmi place să fiu acasă, de-ar fi mai multe locuri de muncă şi salariile corespunzătoare m-aş întoarce. Ce altceva mă opreşte? Criza, instabilitatea politică şi economică. Când eram în Moldova, o criticam mai mult, unele lucruri mi se păreau normale. Aflându-mă peste hotare, am învăţat să apreciez mai mult Modova, să apreciez valoarea lucrurilor pe care nu le pot avea peste hotare. (Doctor în ştiinţe, lector universitar)
Studiu de caz 4. Emigrare în Italia pentru studii
Nu am venit în Italia la muncă la negru, dar am venit să fac studii şi astfel am decis să rămân
Am 39 de ani. Am studiat la Facultatea de Litere, la Universitatea Alecu Russo din Bălţi şi am lucrat 5 ani profesoară de limbă şi literatură română la Bălţi, ulterior m-am angajat prezentator de ştiri la un post de radio din Chişinău şi am urmat cursurile Universităţii de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Drept. Am predat 3 ani la Şcoala din satul Pârliţa, raionul Făleşti, ulterior m-am angajat la Liceul Prometeu din Chişinău, în anul 2000 şi, paralel, am început să activez în media. (Radio Contact (actualul Kiss FM), Euro TV, ProFM, Radio Noroc şi Noroc TV).
Am ajuns peste hotare pentru că sora mea îşi făcea studiile în Italia din 2012, iar fiul meu, din 2013. Voiam să fiu aproape de ei. În Italia, fac traduceri (română-italiană-română, rusă-italiană-rusă) pentru un birou notarial, în special pentru imigranţii din Estul Europei. Odată cu venirea în Italia în calitate de student, am beneficiat de curs gratuit de italiană, nivel avansat. În ianuarie 2015, am luat certificatul C1 (autonom). Urmez un masterat în domeniul medierii lingvistice şi culturale. În prezent lucrez în calitate de traducător. (Profesor de limba şi literatura română şi franceză, traducător)
Studiu de caz 5. Masterat în domeniul pedagogiei preşcolare în Italia: contexte interculturale şi procese de integrare
Ceea ce fac acum corespunde în parte profilului de învăţătoare de clasele primare, adică a ceea ce activam în Moldova
Locuiesc în Italia, în oraşul Crema. Actualmente lucrez ca educator în cooperative sociale, activez ca mediator cultural în diferite proiecte de integrare a migranţilor de origine română şi rusă. La cooperativa de traduceri şi interpretariat Eurostreet (Biella, Italia) sunt implicată în activităţi de traducător în situaţii de urgenţă la spitalele din regiunea Lombardia.
Pentru a îmbunătăţi cunoaşterea limbii italiene am studiat într-un liceu profesional, după care am urmat studii la universitate pentru a da valoare diplomei mele in psihopedagogie, din Moldova. Am fost admisă la ciclul de specializare şi am obţinut titlul de „magistru în ştiinţe pedagogice, coordonare şi proiectare a serviciilor educative”. În prezent, urmez un masterat în mediere culturală. Mă specializez în ceea ce înseamnă contexte interculturale şi procese de integrare.
(Magistru în ştiinţe educaţionale, mediator cultural)
Campania socială „Migraţia femeilor merită privită cu alţi ochi”
Pentru că numărul femeilor are o incidenţă mare în numărul total al cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare, rolul lor în economia ţării de reşedinţă şi a ţării gazdă este considerabil. Acest lucru a fost menţionat şi în cadrul campaniei sociale demarate la sfârşitul anului 2016 de către UN Women, cu genericul „Migraţia femeilor merită privită cu alţi ochi”, care a avut drept obiective reliefarea contribuţiei femeilor migrante în familiile lor, în dezvoltarea locală şi a ţării de baştină, depăşirea prejudecăţilor şi stereotipurilor legate de imaginea femeilor în societate.
Conform statisticilor făcute publice la Conferinţa naţională dedicată Zilei migrantului (16-17 decembrie 2016), o femeie migrantă originară din Republica Moldova trimite acasă circa 4 700 euro anual, dintre care 2 430 de euro – pentru necesităţile copiilor. În total, suma transferată anual de femeile migrante este estimată la circa 700 milioane de euro sau 10 la sută din Produsul Intern Brut. O altă cifră relevantă este cea a femeilor revenite din migraţie care au fondat peste 6 000 de afaceri în Republica Moldova[22]. Timp de două luni, la mai multe posturi de radio şi tv au fost difuzate spoturi publicitare care să argumenteze obiectivele campaniei sociale. Spotul cu genericul „Migraţia femeilor merită privită cu alţi ochi” conţine următorul mesaj al unui bărbat-migrant: „Am fost şi eu plecat peste hotare. Nu sunt femeile noastre aşa cum spun unii. Muncesc, sărmanele, din greu, lucrează cinstit, ca să poată trimite un ban acasă. Să crească copiii sănătoşi, să meargă la şcoală. Altele pun un ban grămadă şi îşi deschid mici afaceri aici, la noi, în Moldova noastră”[23]. Alt spot, cu genericul „Mama mea este cea mai bună”[24] reprezintă mesajul unei fetiţe a cărei mamă este plecată la muncă peste hotare: „Mama mea este cea mai bună, chiar dacă oamenii din sat o numesc urât şi arată cu degetul spre mine. Chiar şi tata uneori spune: Of, mă-ta de la Italia te-o lăsat pe capul meu. Chiar dacă este plecată, eu oricum cred că mama mea este cea mai bună”. Istorii concrete de migraţie au fost prezentate şi de alte publicaţii, la tema: „Femeile migrante – de blamat sau apreciat?”[25] „Uitați-vă la noi, femeile care muncim peste hotare. Care venim acasă cu bani și experiența de acolo. Care ne creștem copiii și le dăm educație, care ne ținem soții și ne ridicăm casele. Uitați-vă la noi, femeile care muncim peste hotare pentru a face Moldova o țară mai bună” – este mesajul unei femei cu experienţa migraţiei[26].
Opinii despre reflectarea imaginii femeii migrante în mass-media din Republica Moldova
Preşedinta Consiliului de Presă din Republica Moldova, Viorica Zaharia, expert media: „Spre deosebire de acum 10-15 ani, femeile migrante nu mai sunt văzute atât de puternic ca mame care și-au lăsat copiii (care devin astfel vulnerabili) și au plecat la muncă. În ultimii 2-3 ani nu mai văd materiale jurnalistice în care să fie exploatate emoțiile prin promovarea mesajelor gen „mi-e dor de mama”. Acest aspect al fenomenului migrației nu mai este în prim plan, poate și din cauză că programele organizațiilor active pe domeniul migrației nu se mai concentrează pe problema copiilor rămași, iar asta face ca și jurnaliștii să nu aibă prilej informațional să scrie în această cheie (nu se organizează evenimente, reuniuni pe tema relația copii-părinți migranți, respectiv, jurnaliștii nu scriu). Materialele pe care mi le aduc aminte sunt despre femei migrante prospere, care au reușit ceva acolo unde sunt și care eventual, investesc sau fac ceva pentru comunitatea de acasă. Imaginea femeii care suferă și lucrează pentru străini doar ca să-și hrănească familia de acasă nu mai este actuală astăzi, practic nu mai avem astfel de materiale, ceea ce cred că e un lucru pozitiv. În același timp, ar fi nedrept să ignorăm știrile în care, indirect, apare imaginea femeii-migrante în context negativ. De ex: cazul, produs acum câțiva ani, al unui tată (din Căușeni) care și-a ucis copilul vrând să se răzbune pe mama care era la muncă peste hotare, pentru a o face să revină acasă. El și-a omorât copilul sub privirile mamei, cu care era în legătură prin skype”.
Întrebată în ce măsură persistă în presă stereotipuri şi prejudecăţi în legătură cu femeile migrante, Viorica Zaharia a răspuns: „În ultimii ani în presă sunt întâlnite mai rar stereotipuri în general, adică și în raport cu alte categorii de persoane jurnaliștii practic nu mai alunecă pe terenul stereotipurior și asta se datorează, mă gândesc, instruirilor făcute de-a lungul anilor de către diferite organizații, inclusiv la capitolul deontologie jurnalistică. Persistă, totuși, idei, potrivit cărora plecarea femeilor (anume a femeilor și nu a bărbaților) ar slăbi familia și, în timp, ar duce la destrămare; copiii care nu au mamele lângă ei sunt mai vulnerabili la influențe negative și mai predispuși la riscurile vârstei”.
La întrebarea „În ce măsură percepţiile/stereotipurile/stigmatizările şi prejudecăţile din societate au un impact asupra modalităţii de abordare în presă a subiectelor legate de femeile migrante?”, preşedinta Consiliului de Presă a menţionat: „Bineînțeles că atitudinea societății este reflectată, în mare parte, în materialele jurnalistice, însă în ultimul timp nu cred că aceste percepții sunt negative. Aș spune că sunt mai degrabă pozitive, în sensul că femeile sunt văzute ca persoane cu voință, capacitate și energie, care au avut curaj să plece, iar copiii lor au astfel șanse să studieze și să aibă condiții mai bune de viață, în special prin plecarea lor la studii sau plecarea definitivă peste hotare. Este răspândit, mai degrabă, un alt stereotip – ideea că dacă femeia sau bărbatul a venit de peste hotare înseamnă că are bani și deci, trebuie tratat și taxat (la propriu și la figurat) ca atare. Cred că și migranții înșiși au contribuit, uneori, la întărirea acestei convingeri. Voi exemplifica printr-o experiență proprie: acum câțiva ani mă aflam cu copilul la unul dintre oficiile stării civile din Chișinău ca să perfectez pașaport în regim de urgență, deci mai scump. Erau mai multe femei la coadă, iar una, pe care, din întâmplare, o cunoșteam încă din liceu, striga: „Mișcați-vă mai repede, de ce ne țineți în aceste cozi? Datorită nouă voi existați, noi trimitem bani și, la fel, venim și îi cheltuim aici”.
Solicitată să se refere la modalităţile de depăşire a acestor stereotipuri şi prejudecăţi, în mass-media şi în societate, Viorica Zaharia a spus: „Cred că ar trebui de vorbit (în presă) mai mult despre părțile pozitive ale migrației, cu accent pe faptul că fenomenul migrației este caracteristic pentru toate țările, inclusiv pentru cele dezvoltate. În condițiile actuale mișcarea, integrarea în alte medii, culturi, civilizații este un lucru pozitiv și care înseamnă dezvoltare, prin contrast cu lipsa de mobilitate. Migrația poate fi prezentată ca o oportunitate pentru femei și bărbați”.
Întrebată ce s-ar putea face pentru promovarea imaginii pozitive a femeii migrante în mass-media din ţara de origine (Republica Moldova) şi ţara de destinaţie (Italia), Viorica Zaharia a spus că femeile migrante ar putea promova, cu ajutorul jurnaliștilor, istorii pozitive: dacă asociaţiile de migranți (indiferent dacă sunt doar de femei) cunosc cazuri în care femeile, soții sau copiii lor au reușit / au făcut ceva neobișnuit pentru comunitatea în care trăiesc sau pentru cea din țara din care au plecat, dacă au atins performanțe într-un anumit domeniu, aceste istorii trebuie comunicate în presa din ambele țări, prin contact individual cu jurnaliștii – există întotdeauna cerere pentru istorii de succes, pozitive. Guvernul ar trebui să ceară de la ambasadele Republicii Moldova peste hotare o mai bună colaborare cu migranții (inclusiv femei), cu asigurarea unei vizibilități corespunzătoare a evenimentelor și programelor pe care le vor desfășura, a mai spus Viorica Zaharia.
Preşedinta Asociaţiei Donne Romene in Italia (ADRI – Asociaţia femeilor românce din Italia ), Silvia Dumitrache, care a participat la seminarul din oraşul Rho, Milano, este autoarea unui proiect dedicat copiilor rămaşi singuri acasă, cu părinţi care muncesc peste hotare. Silvia Dumitrache menţionează că situaţia privind imaginea femeii migrante diferă în funcţie de ţară (şi de gradul de rasism), iar părerea generală este influenţată de muncile prestate şi de prejudecăţile existente în societate. Mediatizarea şi comunicarea (deschiderea spre comunicare, de o parte şi de alta) au avut, în ultimii ani, un rol favorabil în cunoaşterea reciprocă. “Percepţiile din societate sunt direct proporţionale cu gradul de cultură, cu nivelul de informare; important e să nu se lase influenţată de campanii mediatice cu scopuri precise şi, mai ales, de manipulare. În funcţie de tipologia ziarului (partidului politic) se schimbă şi abordarea subiectului. Rasismul este emfatizat artificial”, afirmă Silvia Dumitrache. În opinia ei, informarea, comunicarea, socializarea, ridicarea gradului de autostimă reprezintă modalităţi de depăşire a acestor stereotipuri şi prejudecăţi, în mass-media şi în societate. „Este foarte importantă o mai bună relatare a realităţilor cu care se confruntă cetăţenii, o mai bună informare legată de noutăţi: sociale, politice, legale. Este necesară crearea unor comisii mixte, cu italieni şi migranţi, pe lângă administraţiile publice locale, care ar contribui la o mai bună cunoaştere, dar şi la prevenirea potenţialelor conflicte generate de insuficienta cunoaştere sau de slaba comunicare, desfăşurarea unor proiecte comune cu cetăţenii de alte naţionalităţi, încurajând, astfel, integrarea şi crearea de punţi de legatură temeinice. Nu în ultimul rând, încurajarea participării la vot”, a mai spus Silvia Dumitrache.
Publicistul Vitalie Vovc, editorialist pentru portalul deschide.md, stabilit de mai mulţi ani la Paris, în Franţa, este autorul cărţii „Alertă oranj sau pe alocuri, viscole”, care va fi lansată la 27 iulie la Chişinău. Publicistul afirmă că una din motivaţiile schimbării de atitudine în privinţa migranţilor şi o explicaţie a atitudinii mai active din partea instituţiilor media este interesul politic faţă de această categorie de alegători. „Din 2010 încoace, emigraţii devin un subiect relativ important şi pentru presa din ţară. Dar, în acelaşi timp, şi migranţii au înţeles că ar avea ceva de spus, mulţi dintre ei încercând prin diverse mijloace să-şi facă vocea tot mai auzită. S-a creat astfel un cerc virtuos: un interes politic, în primul rând, care a generat feedback şi care acum se afirmă şi altfel, nu doar prin prisma jocurilor electorale”, afirmă Vitalie Vovc.
Întrebat în ce măsură continuă să persiste în mass-media – din Republica Moldova şi din alte ţări – clişee, stereotipuri, prejudecăţi, stigmatizări la adresa femeilor emigrate, Vitalie Vovc a spus că în Franţa aceste clişee întotdeauna au existat şi „probabil mai stau undeva ascunse, latente, dar am o vagă impresie că nu mai sunt utilizate în aceeaşi măsură”. „Nu am văzut demult nimic denigrator la adresa femeilor, în mod special. Emigraţia este tratată astăzi mai mult ca un fenomen global care a atins proporţii periculos de mari, dar nu se mai vehiculează categorizări pe bază de gen, sex, vârstă etc… În Republica Moldova, însă, funcţionează altfel de mecanisme. Stigmatizările emigraţilor (pe categorii, căci funcţionează mai bine) devin arme într-o bătălie mai mare, acea de a denigra Occidentul şi aici, trebuie s-o constatăm, toate mijloacele sunt permise…”, a precizat editorialistul. În concluzie, Vitalie Vovc a menţionat că doar taxând vehement minciuna şi manipularea pot fi depăşite stereotipurile şi preconcepţiile, în mass-media şi în societatea noastră.
Concluzii
În ultimul timp în presa din Republica Moldova au fost publicate o serie de interviuri şi reportaje care merită menţionate, în contextul reflectării imaginii pozitive a femeii migrante: povestea de viaţă a Tatianei Zemba, absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a USM, şefă a Departamentului relaţii cu publicul la un post de radio din oraşul Nisa, Franţa (publicată la 25 aprilie 2017)[27]; cea a Ingăi Potruc, singura moldoveancă avocată în Cipru[28] (din 28 aprilie 2017); interviul cu Liliana Gânga Rostea[29], profesoară de limba şi literatura română şi latină (18 mai 2017); cea despre Aliona Vârlan, autoarea cărţii „Sposare una moldava: storie di copie miste italo-moldave”[30] (21 iunie 2017); cea a Valentinei Ursache, protagonista unui spectacol de teatru din Grecia (din 27 mai 2017)[31] etc. În general, presa la care am făcut referire: Ziarul de Gardă, Jurnal de Chişinău, Gazeta Basarabiei, revistele Moldova de oriunde, Moldova in Progres, portalurile Ştiripozitive, Moldovatimes, Unimedia etc. – au publicat numeroase astfel de istorii de viaţă, punându-se accent pe interviuri, în special.
De cele mai multe ori, clişeele şi stereotipurile existente în societate (cea a ţării de origine sau a ţării gazdă) ajung să fie reiterate în presă, în special pe Internet, în comentariile ataşate textelor care tratează subiecte legate de migranţi. Acest lucru este foarte evident în Italia, dar şi în Republica Moldova încă mai sunt înregistrate destule astfel de cazuri (în special când este vorba de căsătorii mixte). Fără îndoială, aceasta influenţează percepţiile femeilor migrante cu privire la reflectarea imaginii migranţilor în mass-media din Republica Moldova şi din Italia. De multe ori, subiectul căsătoriilor mixte ajunge să fie prilej pentru comentarii xenofobe. Un alt stereotip frecvent se referă la tipul de activitate desfăşurat peste hotare de către migranţii moldoveni. Pe de altă parte, prezenţa migranţilor moldoveni, în special în cronica neagră, în cazuri de furturi şi incidente, reprezintă o faţetă a migraţiei care trebuie cunoscută, doar să nu fie aceasta singura abordare, predilectă.
Referinţe bibliografice:
- Moşneaga V., Moraru V., Rusnac Gh., Ţurcan V. Faţetele unui proces: migraţia forţei de muncă din Republica Moldova în Italia. Chişinău, 2011, 263 p.
- Gazeta Basarabiei (ziarul migranţilor moldoveni), ediţia din aprilie, 2017.
- Deleu E. Generaţii secunde de migraţie: cazul Republicii Moldova. Chişinău, 2016, 343 p.
- http://www.corriere.it
- http://www.ilmessaggero.it/tag/MIGRANTI.html
- http://www.repubblica.it/cronaca/2016/10/13/news/migranti_falsi_miti_bonino-149688642/
- http://www.lastampa.it/2017/06/29/esteri/mattarella-chiede-a-trudeau-unalleanza-per-sensibilizzare-i-partner-europei-sul-nodo-migranti-0Vo2MJ3ZoytCnKPUTdXwiL/pagina.html
- http://www.ilmattino.it/salerno/ventesimo_sbarco_porto_salerno-2532883.html
- http://www.ilgiornale.it/news/politica/migranti-ue-non-ferma-sbarchi-italia-obbligata-salvare-vite-1414402.html
- http://www.iltempo.it/cronache/2017/06/28/news/l-italia-batte-i-pugni-con-l-ue-chiudiamo-i-porti-alle-navi-straniere-1030890/
- https://www.zdg.md/editia-print/exclusiv/departe-de-casa-pana-si-defectele-par-virtuti
- http://www.timpul.md
- http://jurnal.md/ro/social/2017/6/24/bilete-de-speranta-o-noua-rubrica-despre-moldovenii-plecati-de-acasa-cealalta-basarabie/
- http://e.issuu.com/embed.html#1864232/46938331
- https://moldovainprogres.com/
- https://gazetabasarabiei.com/
- http://www.stiripozitive.eu/
- http://www.moldovatimes.com
- http://unimedia.info/
- DEX Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. Ediţia a II-a. Bucureşti: editura Univers Enciclopedic, 1996, 1192 p.
- http://www.ristretti.it/interviste/minori/ciccarelli.htm
- http://agora.md/stiri/26027/se-lanseaza-campania-sociala-migratia-femeilor-merita-vazuta-cu-alti-ochi
http://radiochisinau.md/campanie-sociala-migratia-merita-vazuta-cu-alti-ochi–42849.html
- https://www.youtube.com/watch?v=Kv_bJ28f99g
- https://www.youtube.com/watch?v=TXWmaKQvNjQ
- http://moldnova.eu/ro/femeile-migrante-de-blamat-sau-de-apreciat-12457.html/
- http://unica.md/monden/stiri-de-acasa/spot-social-emotionant-despre-moldovencele-care-pleaca-peste-hotare/
- http://www.jc.md/cealalta-basarabie-nu-pot-vorbi-despre-r-moldova-fara-lacrimi/
- http://www.moldovatimes.com/2017/04/28/unica-moldoveanca-avocata-din-cipru-care-ii-apara-pe-moldoveni-in-cei-zece-ani-de-cariera/
- https://www.zdg.md/editia-print/exclusiv/departe-de-casa-pana-si-defectele-par-virtuti
- http://www.stiripozitive.eu/libview.php?l=ro&idc=5&id=3544&t=/Oameni/Societate/Aliona-Virlan-moldoveanca-cercetatoare-a-cuplurilor-moldo-italiene
- http://unimedia.info/stiri/video-valentina-ursache-lucreaza–de-14-ani–servitoare-in-atena–a-devenit-actrita-vestita-de-teatru-133815.html
Note:
[1] Moşneaga V., Moraru V., Rusnac Gh., Ţurcan V. Faţetele unui proces: migraţia forţei de muncă din Republica Moldova în Italia. Chişinău, 2011, p.5.
[2] Gazeta Basarabiei (ziarul migranţilor moldoveni), ediţia din aprilie, 2017.
[3] Deleu E. Generaţii secunde de migraţie: cazul Republicii Moldova. Chişinău, 2016, p. 239.
[4] http://www.corriere.it/cronache/17_giugno_28/migranti-l-italia-pronta-blocco-porti-navi-ong-3d534a24-5c43-11e7-9050-dbcde4ab4109.shtml
[5] http://www.ilmessaggero.it/tag/MIGRANTI.html
http://www.ilmessaggero.it/viterbo/migranti_civitella_d_agliano_confronto_sindaco_prefettura_arriveranno_la_meta_di_quanti_previsti_bando-2480571.html
[6] http://www.repubblica.it/cronaca/2016/10/13/news/migranti_falsi_miti_bonino-149688642/
[7] http://www.lastampa.it/2017/06/29/esteri/mattarella-chiede-a-trudeau-unalleanza-per-sensibilizzare-i-partner-europei-sul-nodo-migranti-0Vo2MJ3ZoytCnKPUTdXwiL/pagina.html
[8] http://www.ilmattino.it/salerno/ventesimo_sbarco_porto_salerno-2532883.html
[9] http://www.ilgiornale.it/news/politica/migranti-ue-non-ferma-sbarchi-italia-obbligata-salvare-vite-1414402.html
[10] http://www.iltempo.it/cronache/2017/06/28/news/l-italia-batte-i-pugni-con-l-ue-chiudiamo-i-porti-alle-navi-straniere-1030890/
[11] https://www.zdg.md/editia-print/exclusiv/departe-de-casa-pana-si-defectele-par-virtuti
[12] http://www.timpul.md
[13] http://jurnal.md/ro/social/2017/6/24/bilete-de-speranta-o-noua-rubrica-despre-moldovenii-plecati-de-acasa-cealalta-basarabie/
[14] http://e.issuu.com/embed.html#1864232/46938331
[15] https://moldovainprogres.com/
[16] https://gazetabasarabiei.com/
[17] http://www.stiripozitive.eu/
[18] http://www.moldovatimes.com
[19] http://unimedia.info/
[20] DEX Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. Ediţia a II-a. Bucureşti: editura Univers Enciclopedic, 1996, 1192 p.
[21] http://www.ristretti.it/interviste/minori/ciccarelli.htm
[22] http://agora.md/stiri/26027/se-lanseaza-campania-sociala-migratia-femeilor-merita-vazuta-cu-alti-ochi
http://radiochisinau.md/campanie-sociala-migratia-merita-vazuta-cu-alti-ochi–42849.html
[23] https://www.youtube.com/watch?v=Kv_bJ28f99g
[24] https://www.youtube.com/watch?v=TXWmaKQvNjQ
[25] http://moldnova.eu/ro/femeile-migrante-de-blamat-sau-de-apreciat-12457.html/
[26] http://unica.md/monden/stiri-de-acasa/spot-social-emotionant-despre-moldovencele-care-pleaca-peste-hotare/
[27] http://www.jc.md/cealalta-basarabie-nu-pot-vorbi-despre-r-moldova-fara-lacrimi/
[28] http://www.moldovatimes.com/2017/04/28/unica-moldoveanca-avocata-din-cipru-care-ii-apara-pe-moldoveni-in-cei-zece-ani-de-cariera/
[29] https://www.zdg.md/editia-print/exclusiv/departe-de-casa-pana-si-defectele-par-virtuti
[30] http://www.stiripozitive.eu/libview.php?l=ro&idc=5&id=3544&t=/Oameni/Societate/Aliona-Virlan-moldoveanca-cercetatoare-a-cuplurilor-moldo-italiene
[31] http://unimedia.info/stiri/video-valentina-ursache-lucreaza–de-14-ani–servitoare-in-atena–a-devenit-actrita-vestita-de-teatru-133815.html
