Tineri, drepturi și religie

Prezentăm rezultatele studiului Religia și Drepturile Omului.

Studiul face parte dintr-un proiect mai larg, Religion and Human Rights, elaborat de Universitatea Wuerzburg (Germania) și coordonat de Prof. Dr. Hans-Georg Ziebertz (1). Scopul studiului este cercetarea atitudinilor față de drepturile omului și impactul convingerilor religioase asupra acestor atitudini pe un eșantion de 1000 de tineri moldoveni din toată republica cuprinși în intervalul de vîrstă 16-19 ani.

Realizarea studiului în Republica Moldova a fost posibilă grație unui grant oferit de către Ambasada SUA în Republica Moldova în cadrul unui programul de granturi mici (US Embassy Alumni Small Grants Program) (2).

Colectarea datelor a avut loc în perioada septembrie 2013- decembrie 2013, după care a urmat sistematizarea și interpretarea acestora. Responsabilii pentru realizarea studiului sunt: Svetlana Suveică, Ion Gumenîi și Vitalie Sprînceană.

La această primă etapă, prezentăm rezultatele preliminare ale studiului – atitudinile generale ale grupului de respondenți față de anumite grupuri de drepturi (politice, economice, de libertate religioasă și de exprimare, justiție și echitate socială etc), opiniile lor față de situația social-politică din țară, orientarea lor politică generală, atitudinea lor față de anumite dezbateri morale din societate – atitudinea față de tortură, avort, orientarea sexuală etc.

La o etapă ulterioară, grupul de cercetători va explora relațiile între aceste atitudini și diferite caracteristici ale populației studiate (religie, etnie, limbă vorbită acasă, orientare politică), va elabora și aplica modele complexe de măsurare a factorilor ce se fac responsabili de variațiile în atitudini, va construi și măsura coeficienții generali ai atitudinilor față de religie și drepturile omului.

Caracteristici generale eșantion: tip de eșantionaj – neprobabilistic, nealeator (tip ”bulgăre de zăpadă”), 1000 tineri din toate regiunile Republicii Moldova din mediul rural  și urban, au fost selectate sub-eșantioane din majoritatea grupurilor etnice și religioase din țară.

În viitorul apropiat baza de date  a studiului va fi accesibilă în mod liber și nelimitat pentru publicul general și pentru alți cercetători.

1. Orientare politică.

A fost măsurată prin întrebarea: În chestiuni de politică oamenii se identifică cu calificativele „de stînga” și „de dreapta”. Cum V-aţi plasa pe această scară, vorbind în general?
Respondenții au încercuit un număr pe o scară de la 1 (stînga) la 10 (dreapta). Ulterior răspunsurile au fost recodificate în felul următor: 1-3=stânga, 4-7=centru, 8-10=dreapta. Diagrama reprezintă distribuția răspunsurilor recodificate.

Mai mult de jumătate din respondenți (54 %) se plasează în centrul eșichierului politic. Celelalte 45 % se repartizează în felul următor: 1/3 (15 %) pe stînga și alte 2/3  (30 %) pe dreapta.

Nu au fost observate diferențe semnificative în privința orientării politice între respondenții de sex feminin și respondenții de sex masculin.

2. Înclinații autoritare de dreapta. (3)

A fost măsurată prin intermediul unui set de 4 întrebări. Fiecare întrebare a utilizat o scară de tip Likert cu 5 valori (Total nu sunt de acord, Nu sunt de acord, Nu sunt sigur, Sunt de acord,    Sunt total de acord).
Diagrama reprezintă distribuția răspunsurilor.

Constatăm o vădită predilecție spre ”ordine” și ”lege” în detrimentul drepturilor (peste 80 % din respondenți cred că țara are nevoie cu adevărat de lege și ordine în loc de drepturi civile). La fel, peste 78 % cred că față de grupurile problematice și deviante ar trebui aplicate măsuri mai dure.

3. Orientarea de Predominare Socială (Social Dominance Orientation) (4).

A fost măsurată prin intermediul unui set de 4 întrebări. Fiecare întrebare a utilizat o scară de tip Likert cu 5 valori.
Ultima întrebare a fost inversată pentru a identifica o eventuală eroare de consimțămînt (eng. Acquiescence bias) (5).

Diagrama reprezintă distribuția răspunsurilor după ce întrebarea inversată a fost readusă în forma ei inițială.

Deși 2/3 din respondenți se arată în dezacord cu afirmația generală că Egalitatea tuturor oamenilor nu ar trebui să fie idealul nostru, această proporție scade atunci cînd respondenții sunt puși să răspundă unor întrebări ce explorează nuanțele egalității generale. Variațiile sunt pe alocuri semnificative: 67 % din respondenți cred în egalitatea generală dar totuși 49 % nu văd o problemă dacă unii oameni au mai multe șanse în viață decît alții (inegalitate concretă).

4. Empatie. (6)

A fost măsurată prin intermediul unui set de 4 întrebări. Fiecare întrebare a utilizat o scară de tip Likert cu 5 valori.
A treia întrebare a fost inversată.
Diagrama reprezintă distribuția răspunsurilor după ce întrebarea inversată a fost readusă în forma ei inițială.

5. Multiculturalism.  

A fost măsurat prin intermediul unui set de 4 întrebări. Fiecare întrebare a utilizat o scară de tip Likert cu 5 valori. Întrebările au fost grupate în 2 perechi – o pereche în care multiculturalismul e apreciat în mod negativ și altă pereche în care multiculturalismul e apreciat în mod pozitiv.

6. Atitudinea față de performanța celor 3 ramuri ale puterii.

A fost măsurată prin intermediul unui set de 3 întrebări. Fiecare întrebare viza o singură ramură a puterii (legislativă, executivă, judecătorească) și a utilizat o scară de tip Likert cu 5 valori.
Diagrama reprezintă distribuția răspunsurilor. Se observă o pronunțată neîncredere în eficiența guvernului în gestionarea crizei economice (72 % își declară dezacordul cu afirmația Guvernul gestionează bine criza economică). În distribuția celorlalte răspunsuri observăm o proporție de aproape 50 % a celor care nu sunt siguri de eficiența parlamentului și puterii judecătorești. O posibilă explicație ar fi că, în contextul Republicii Moldova, chestiunea refugiaților legali sau ilegali reprezintă o temă marginală atît pentru societate cît și pentru parlament. Aceeași explicație poate fi oferită pentru chestiunea privind tratamentul diferitor grupuri etnice în instanța de judecată.

7. Atitudinea față de activitatea instanțelor de judecată.

A fost măsurată prin intermediul a două întrebări:
a) Să presupunem că doi oameni – unul bogat și altul sărac – este fiecare acuzat în instanță de o infracțiune identică, pe care nu au comis-o. Pentru care probabilitatea de a fi găsit vinovat este mai mare?

Au fost oferite următoarele variante de răspuns: Cel bogat mai degrabă va fi găsit vinovat, Cel sărac mai degrabă va fi găsit vinovat, Ambii au aceleași șanse de a fi găsit vinovat.

Diagrama reprezintă distribuția răspunsurilor:

81 % din respondenți cred că, în privința accesului la justiție și a tratamentului în instanțele de judecată, un cetățean sărac are cele mai multe șanse de a fi găsit vinovat, alte condiții fiind egale.

b) Să presupunem că doi oameni din diferite grupuri rasiale sau etnice apar în instanță, fiind acuzaţi de o infracțiune identică pe care nu au comis-o. Pentru cine dintre acestia probabilitatea de a fi găsit vinovat e mai mare?

Au fost oferite următoarele variante de răspuns: Persoana de o altă rasă sau grup etnic,  Persoană de aceeași rasă sau grup etnic, Ambele persoane au aceeași șansă de a fi găsite vinovate.

8. Drepturi.

a). Dreptul la liberă exprimare.

A fost măsurată prin intermediul a două întrebări: ”Oamenii trebuie să-și exprime liber orice opinie” și ” Oamenii trebuie să fie liberi să discute toate ideile morale, fără restricție.”.

Diagrama reprezintă distribuția răspunsurilor:

b) Libertatea întrunirilor.

A fost măsurată prin intermediul a două întrebări: ” Oamenii fără intenții criminale trebuie să aibă dreptul de a se asocia, indiferent daca aceste asociații ar putea avea forme extreme” și ” Grupurile politice radicale pentru lege și ordine trebuie să aibă dreptul la întrunire”.

c) Libertatea de conștiință religioasă.

d) Libertatea de a practica religia

e) Dreptul la protecția împotriva discriminării pentru femei.

f) Dreptul la protecția împotriva discriminării pentru homosexuali.

g) Dreptul la alegerea voluntară a sfîrșitului vieții (Eutanasia).

h) Avortul.

În mod previzibil atitudinea față de avort variază: deși majoritatea repondenților (peste 54 %)  sunt de acord sau total de acord că avortul trebuie interzis în orice situație, doar aproximativ 19.5 % susțin avortul în cazul în care femeia nu-și poate permite copii din motive economice.
Graficul de mai jos ilustrează această variație a acordului/dezacordului în privința avortului de la cazul general la anumite situații particulare.

 9. Religia și funcțiile ei.

a) Influența religiei asupra opiniei publice.

b) Funcția profetică publică a religiei.

c) Conformismul cultural al religiei.

d) Religia ca prestator de servicii spirituale.

e) Relația dintre religie și cultura națională.

 10. Participare religioasă.

a) Frecvența rugăciunilor.
A fost măsurată prin întrebarea: Cît de des vă rugați?

b) Participarea la serviciile religioase.
A fost măsurată prin întrebarea: Cît de des luați parte la serviciile religioase la o biserică sau moschee sau la un alt loc?

 

Referințe:

1. International Empirical Research Program Religion and Human Rights,

http://www.rp.theologie.uni-wuerzburg.de/research/religion_and_human_rights_2012_2017/

2. Alumni Small Grants Program. http://moldova.usembassy.gov/alumni-small-grants.html

3. Anna Maria Manganelli Rattazzi, Andrea Bobbio, Luigina Canova, A short version of the Right-Wing Authoritarianism (RWA) Scale, Personality and Individual Differences, Volume 43, Issue 5, October 2007, Pages 1223-1234, ISSN 0191-8869, http://dx.doi.org/10.1016/j.paid.2007.03.013.

4. Sidanius, Jim; Pratto, Felicia (2001). Social Dominance: An Intergroup Theory of Social Hierarchy and Oppression. Cambridge: Cambridge University Press. Vezi lista completă de întrebări utilizate pentru măsurarea Orientării de Predominare Socială la http://en.wikipedia.org/wiki/Social_dominance_orientation.

5. Acquiescence bias. http://en.wikipedia.org/wiki/Acquiescence_bias

6. Davis, Mark H. 1983. “Measuring Individual Differences in Empathy: Evidence for a Multidimensional Approach.” Journal of Personality and Social Psychology 44(1):113–26.

 

Sursa imagine de fundal.