La alegerile din 14 mai majoritatea partidelor de stânga îl susțin pe candidatul opoziției, Kemal Kılıçdaroğlu, împotriva actualului președinte Recep Tayyip Erdoğan, care se confruntă cu cele mai dificile alegeri din ultimele două decenii
Duminică, 14 mai, Turcia va organiza alegeri pentru parlament și pentru funcția de președinte.
Sondajele arată faptul că, pentru prima dată în ultimele două decenii, președintele Recep Tayyip Erdoğan și formațiunea sa, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), se confruntă cu o opoziție serioasă în ambele alegeri.
La aceste alegeri cruciale mai multe forțe de stânga și progresiste au decis să se alăture opoziției unite pentru a-l învinge pe Erdoğan și dreapta reprezentată de AKP.
Centristul Kemal Kılıçdaroğlu, de la Partidul Republican al Poporului (CHP), este candidatul prezidențial comun al alianței celor șase partide majore de opoziție care au poziții ideologice mixte.
În afară de platformele de stânga, celelalte cinci partide din alianță sunt DEVA, Gelecek sau Partidul Viitorului, Partidul Democrat, Partidul Islamist Saadet și partidul naționalist iYi sau Partidul Bun.
De asemenea Kılıçdaroğlu este susținut de alte câteva partide mai mici.
Această platformă politică comună, care este alimentată și de oboseala acumulată în ultimele două decenii de guvernare a lui Erdoğan, poate avea un rol semnificativ în privința rezultatului alegerilor. Potrivit ultimelor sondaje, Kılıçdaroğlu ar avea un avans de 3% față de Erdoğan.
Ceilalți doi candidați prezidențiali sunt Muharrem Ince, care s-a clasat pe locul al doilea la ultimele alegeri prezidențiale din 2018 și care a decis să concureze, în ciuda faptului că CHP a optat de data aceasta pentru Kılıçdaroğlu, dar și Sinan Ogan, care este candidatul unei alianțe de partide naționaliste mai mici.
În Turcia, alegerile pentru funcția de președinte au loc pe baza unui sistem majoritar, în care, dacă niciun candidat nu obține cel puțin 50%+1 voturi în primul tur, are loc un al doilea tur de scrutin între cei doi principali competitori.
Alegerile pentru parlament au loc prin intermediul unei liste închise de partid în cadrul unui sistem de reprezentare proporțională. Țara este împărțită în 87 de circumscripții electorale, numărul de locuri pentru fiecare circumscripție fiind stabilit în funcție de populația acesteia. Un partid sau o alianță de partide are nevoie de minimum 7 % din voturi la nivel național pentru a obține un loc în parlament.
În cadrul acestor alegeri, trei alianțe majore vor lupta pentru un total de 600 de locuri în Marea Adunare Națională (Parlamentul) a Turciei: Alianța Națiunii, condusă de CHP, Alianța Populară, condusă de AKP, și Alianța Muncii și Libertății, condusă de Partidul Republican al Poporului (HDP). Partidele din aceste alianțe au câștigat aproape toate locurile la ultimele alegeri parlamentare din 2018.
Între timp, cu mult înainte de începerea votului în Turcia, cetățenii turci aflați în afara țării au început deja să voteze. Există aproximativ 3,5 milioane de alegători în diaspora și, potrivit unor analiști, votul lor ar putea fi decisiv în cursa strânsă pentru funcția de președinte.
Principalele teme ale alegerilor
Potrivit sondajelor situația economică proastă este cea mai importantă problemă pentru alegători. Majoritatea turcilor suferă din cauza creșterii constante a prețurilor la produsele de bază, care, pe fundalul scăderii valorii lirei turcești, a generat o criză masivă a costului vieții. Inflația anuală a atins anul trecut un maxim istoric, cel mai mare din ultimii 24 de ani – peste 85%. Potrivit celor mai recente date oficiale, la moment rata inflației este încă aproape de 44%.
De asemenea, guvernul Erdoğan nu a reușit să răspundă în timp util la cererea de creștere a salariului minim formulată de sindicatele din țară și de partidele de stânga. Când Erdoğan a anunțat creșterea salariului minim în ajun de alegeri, sindicatele au spus că este prea puțin și prea târziu.
În afară de temele economice, alegătorii turci sunt preocupați și de corupția din instituțiile guvernamentale.
Printre alte probleme, prezența a peste patru milioane de refugiați în țară, majoritatea din Siria, a generat diverse mobilizări la nivel local din partea partidelor de dreapta, forțând toți candidații prezidențiali să ia poziție față de această temă, atât Kılıçdaroğlu, cât și Erdoğan promițând repatrierea acestora.
Acuzațiile de ineficiență în acțiunile de salvare și reabilitare a milioanelor de victime ale cutremurului din 6 februarie au devenit, de asemenea, o problemă majoră conform sondajelor. Cutremurul a afectat atât Turcia, cât și Siria și a ucis peste 50.000 de persoane numai în Turcia.
O altă problemă majoră ridicată de Alianța Națiunii, formată din șase partide, este chestiunea concentrării puterii la președinție, care s-a produs ca urmare a modificărilor constituționale implementate de Erdoğan în 2018. Alianța a promis să anuleze sistemul prezidențial și să facă parlamentul la fel de puternic precum era anterior acestor amendamente.
Erdoğan, care se află la putere în Turcia din 2003, mai întâi ca prim-ministru și apoi ca președinte, a fost, de asemenea, acuzat de opoziție că are un comportament dictatorial și că duce o campanie de persecuție împotriva forțelor de opoziție.
Simbolismul prezenței stângii
Partidele de stânga se luptă în alegerile parlamentare în cadrul a două alianțe largi.
Uniunea Forțelor Socialiste (SGB) include Partidul Comunist Turc (TKP) și Partidul Stângii (SoL), alături de alte două formațiuni. Aceste partide încearcă să intre pentru prima dată în parlament având, la alegeri, o agendă centrată pe probleme legate de mijloacele de trai ale oamenilor.
Cea de-a doua alianță de stânga, Alianța Muncii și Libertății, include HDP și Partidul Muncitoresc din Turcia (TiP), printre altele. A fost al treilea grup ca mărime în parlamentul turc la alegerile din 2018 la care HDP a obținut 56 de locuri, iar TiP patru.
În timp ce SGB nu adoptat nicio poziție oficială cu privire la alegerile prezidențiale, HDP și aliații săi și-au anunțat în mod oficial sprijinul pentru Kılıçdaroğlu.
Se așteaptă ca HDP, formațiunea de stânga prokurdă, să își păstreze poziția actuală în parlament, iar electoratul său loial poate juca un rol semnificativ în decizia privind viitorul președinte al Turciei. Aceasta se întâmplă în pofida unui context de persecuție cu care s-au confruntat partidul și cadrele sale sub conducerea lui Erdoğan.
Erdoğan a încercat deja să facă din sprijinul acordat de HDP lui Kılıçdaroğlu o problemă electorală, acuzându-l de legături cu terorismul.
Articolul a apărut inițial, cu titlul Turkey’s crucial elections are set to go down to the wire pe pagina proiectului People’s Dispatch.
